Prima expoziţie de carte veche din 2009 organizată de Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol” a avut loc în perioada 15 – 26 martie la Sala Clio, Complexul muzeal Arad, str. Horia, nr. 8 cu titlul: „Filosofia modernă între raţionalism şi empirism”.
Prima expoziţie de carte veche din 2009 organizată de Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol” a avut loc în perioada 15 – 26 martie la Sala Clio, Complexul muzeal Arad, str. Horia, nr. 8 cu titlul: „Filosofia modernă între raţionalism şi empirism”.
În tradiţia filosofică europeană s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, două maniere de a concepe cunoaşterea umană. Raţionalismul propunea, încă de la Socrate şi Platon, că doar raţiunea este cea care poate da măsură omului în tot ceea ce face şi mai ales în cunoaştere. Totuşi, idealismul platonician şi neoplatonician nu au dezvoltat o teorie propriu-zisă a cunoaşterii ci mai degrabă o disciplină a spiritului care se confundă cu filosofia şi care evidenţia importanţa raţiunii. Cel care a pus bazele epistemologiei sau teoriei cunoaşterii este Aristotel, a cărui manieră de a filosofa a făcut posibilă ideea de cercetare ştiinţifică şi de metoda inductivă, concepte care au pus bazele celeilalte viziuni asupra cunoaşterii, anume empirismul. În perioada medievală şi nu numai, filosofia platoniciană şi cea aristoteliciană au reprezentat cu precădere surse de inspiraţie ale doctrinelor teologice şi ale tradiţiei scolasticie. O dată cu Renaşterea, somnul dogmatic al teologiei şi filosofiei creştine a fost zguduit de un puternic avânt profan al cunoaşterii, ştiinţei şi tehnicii, lăsând deoparte interpretarea teologică a filosofiei clasice greceşti. Însă abia Modernitatea avea să facă ruptura abisală dintre cunoaşterea teoretică şi credinţa prin intermediul unei noi filosofi a cărei marcă specifică a fost şi este subiectivitatea (aşa cum pentru antici a fost universaliile). Astfel, raţionalismul şi empirismul îşi vor găsi în istoria filosofiei moderne şi contemporane definiţii explicite prin operele unor filosofi precum Descartes, Kant, Lock sau Hume, pentru care raţiunea şi cunoaşterea nu mai reprezentau nişte concepte ce reflectă într-o formă sau alta feţe ale Transcendentului si ale Eternităţii, ci feţe ale inteligibilităţii existenţei şi prezentului. Astfel raţiunea s-a redefinit ca esenţă a subiectul cunoascător şi a părăsit aspiraţiile quasi-raţionale şi spirituale date de creştinism şi nostalgia filosofiei clasice greceşti.
În această expoziţie am încercat să punem în valoare fondul de carte de care dispune Secţia Colecţiilor Speciale a Bibliotecii Judeţene Arad pe acest subiect. Am ales peste 100 de volume de ediţii vechi, unele chiar ediţii prime ale operelor principalilor filosofi ce, convenţional, aparţin unuia dintre cele două curente. Am spus „convenţional”, pentru că în literatura filosofică specifică, puţin dintre aceşti filosofi sunt categorisiţi explicit ca fiind raţionalişti sau empirişti. De exmplu, sunt mai multe argumente filosofice şi exegetice în a-l numi raţionalist pe Descartes sau empirist pe Loke, decât in a-l numi raţionalist pe Kant (pe care mai degraba îl categorisim în idelismul german) sau empirist pe Hobbes (care a scris prea puţin în domeniul teoriei cunoaşteri dar care totuşi a abordat o filosofie politică „mecanicistă”). Din acest motiv, dar şi din motive organizatorice practice, am expus acest fond de carte tematic şi în funcţie de alte criterii. Adică, am ţinut cont nu doar de acele opere selective în care sunt explicit formulate teorii raţionaliste sau empiriste ci am luat opera unui filosof per ansamblu aşa cum se reflectă ea în cărţile rare pe care le deţine Biblioteca Judeţeană. În plus, fără o intenţie propriu-zisă, este evidentă şi departajarea geo-culturală prea bine cunoscută dintre filosofia continentală şi cea anglo-saxonă.
Aşa se face că în expoziţie apar şi cărţi de teologie, de filosfie politică, de matematică etc., dar care toate au participat indirect la sau au fost motivate de unul dintre cele două curent filosofice sau chiar de amândouă. Am adăugat, tot din acest motiv, şi alte cărţi ale altor mari personalităţi ale vremi, nu neapărat filosofi dar care au influenţat puternic specificul epocii moderne. Tutuşi, toate aceste criterii organizatorice mai teoretice au trebuit să se confrunte de facto cu titlurile regăsite în Biblioteca Judeţeană şi, se poate spune, cu uimire că am reuşit să adunăm cam toate titlurile pe care tema ni le indica.
În continuoare, enumarăm filosofii care au fost selectaţi apoi vor fi amintite ediţiile prime şi deosebit de valoroase pe care le puteţi vedea în expoziţie.
Din partea rationaliştilor vor putea fi întilnite cărţi ale lui Rene Descartes, Baruch Spinoza, Gottfried Wilhelm Leibniz, Christian Wolff şi Immanuel Kant iar din partea empiriştilor carţi ale lui Francis Bacon, Thomas Hobbes, John Lock, Isaac Newton şi David Hume. Pe lângă aceştia au mai fost adăugate ediţi din câteva opere (relevante pentru tema expoziţiei şi pentru Modernitate în general) ale lui Galileo Galilei, Michel Eyquem de Montaigne, Charles de Secondat Montesqieu, Jean Jacques Rousseau, Anthony Ashley Cooper of Shaftesbury şi Friedrich Heinrich Jacobi precum şi o isoriei a filosofiei moderne conceputa in a doua jumatate a secolului 18.
Editii prime şi valoroase ce se pot întilni în expoziţie sunt:
- Galileo Galilei, Dialogus de systemate mundi,
- Baruch Spinoza, Opera omnia priora & posthuma,
- Gottfried Wilhelm Leibniz, Opera omnia,
- Christian Wolff, Psychologia rationalis, Frankfurt,
- Immanuel Kant, Der streit der Facultäten, Königsberg, 1798;
- Immanuel Kant, Die Metaphysik der Sitten, Königsberg, 1798;
- Francis Bacon, Opera omnia,
- Thomas Hobbes, Opera philosophica,
- Jean-Jacques Rousseau, Du contract social; ou principes du droit politique,
- Friedrich Heinrich Jacobi, Werke,
Lista lucrărilor expuse:
- Galileo Galilei, Dialogus de systemate mundi,
- Charles de Montaigne, Essais, Londra, 1771
- René Descartes, Meditationes de prima philosophia,
- René Descartes, Principia philosophiae,
- René Descartes, Tractatus de homine, et de formatione foetus, Amsterdam, 1686
- René Descartes, Musicae compendium,
- Baruch Spinoza, Opera omnia priora & posthuma,
- Blaise Pascal, Provinzialbriefe über die Sittenlehre und Politik der Jesuiten, Lemgo, 1773
- Gottfried Wilhelm Leibniz, Opera omnia,
- Gottfried Wilhelm Leibniz, Essais de theodicée,
- Gottfried Wilhelm Leibniz, Tentamina theodicaeae, Frankfurt,
- Christian Wolff, Philosophia prima, sive ontologia, Frankfurt,
- Christian Wolff, Psychologia rationalis, Frankfurt,
- Christian Wolff, Vernünftige Gedanken von den Kräften des menschlichen Verstandes,
- Christian Wolff, Vernünfftige Gedancken von den Würckungen der Natur,
- Christian Wolff, Vernünfftige Gedancken von Gott, der Welt und der Seele des Menschen,
- Christian Wolff, Tabulae sinuum atque tangentium tam naturalium, quam artificialium, Frankfurt,
- Christian Wolff, Allerhand nützliche Versuche,
- Christian Wolff, Vernünfftige Gedancken von dem Gebrauche der Theile in Menschen, Thieren und Pflantzen, Frankfurt,
- Christian Wolff, Auszug aus den Anfangs-Gründen aller mathematischen Wissenschaften,
- Christian Wolff, Anfangs-Gründe aller mathematischen Wissenschaften, Frankfurt,
- Jean-Jacques Rousseau, Du contract social; ou principes du droit politique, Amsterdam, 1762
- Jean-Jacques Rousseau, Discours sur l’origine et les fondemens de l’inégalité parmi les homes, Amsterdam, 1761
- Montesquieu, Oeuvres, Londres, 1771
- Immanuel Kant, Critik der reinen Vernunft,
- Immanuel Kant, Critik der Urtheilskraft, Frankfurt,
- Immanuel Kant, Critik der reinen Vernunft, Frankfurt,
- Immanuel Kant, Critik der practischen Vernunft, Frankfurt,
- Immanuel Kant, Metaphysische Anfangsgründe der Rechtslehre, Frankfurt,
- Immanuel Kant, Der streit der Facultäten, Königsberg, 1798
- Immanuel Kant, Die Metaphysik der Sitten, Königsberg, 1798
- Immanuel Kant, Opera ad philosophiam criticam,
- Friedrich Heinrich Jacobi, Werke,
- Francis Bacon, Historia regni Henrici Septimi Angliae Regis,
- Francis Bacon, Sermones fideles, ethici, politici, oeconomici,
- Francis Bacon, Über die Würde und den Fortgang der Wissenschaften,
- Francis Bacon, Opera omnia,
- Thomas Hobbes, Opera philosophica,
- Thomas Hobbes, Elementa philosophica de cive, [
- Thomas Hobbes, Elementa philosophica de cive,
- Thomas Hobbes, Elementa philosophica de cive,
- Thomas Hobbes, Le corps politique ou les elements de la loy morale & civile,
- Thomas Hobbes, Leviathan, oder der kirchliche und bürgerliche Staat,
- John Locke, Essai philosophique concernant l’entendement humain,
- John Locke, Essai philosophique concernant l’entendement humain,
- John Locke, Oeuvres diverses,
- John Locke, De intellectu humano,
- John Locke, Elemens de physique,
- John Locke, Du gouvernement civil,
- John Locke, De l’education des enfans,
- John Locke, A gyermekek neveléséröl, Cluj, 1771
- John Locke, Le christianisme raisonnable,
- Anthony Ashley Cooper of Shaftesbury, Les oeuvres,
- Anthony Ashley Cooper of Shaftesbury, Philosophische Werke,
- Dialogues entre Lord Shaftesbury et M. Locke, Yverdon, 1765
- George Berkeley, Gründliche historische Nachricht vom Theer-Wasser,
- Isaac Newton, Philosophiae naturalis principia mathematica,
- Isaac Newton, Optice: sive de reflexionibus, refractionibus, inflexionibus et coloribus lucis, Lausanne, Geneva, 1740
- Isaac Newton, Opuscula mathematica, philosophica et philologica,
- David Hume, Oeuvres philosophiques, Londres, 1764
- David Hume, Philosophische Versuche über die menschliche
- David Hume, Discours politiques,
- Alexandre Saverien, Histoire des philosophes modernes,