IATĂ IATĂ CE FRUMOS STRĂLUCEŞTE CUŢITUL
DE VÎNĂTOARE DE TAURI
sîngele ca o cămaşă fără nasturi
ca o pînză de in necusută o pînză imensă în care
dumnezeu stă înfăşurat cînd nu umblă
cînd nu vede cînd nu vorbeşte
sîngele apă bună de băut pentru versurile
care nu mor niciodată
culcuş pentru literele care dorm în răni
ca păsările de munte în văzduh
ca bursucii dolofani în miez de pădure
m-am tăiat soră viaţă cu un cuţit de vînătoare
de tauri perfect în două
jumătate de coloană vertebrală la stînga
jumătate de coloană vertebrală la dreapta
jumătate de cap într-o parte jumătatea a doua în alta
şi durerea e-mpărţită între mine şi mine
jumătate jumătate
şi moartea din mine tot aşa
jumătate este prăvălită la stînga
jumătate este prăvălită la dreapta se află
de aceea într-o derută cumplită
nu ştie în ce parte să plece cu toată forţa
astfel încît să nu mai rămînă nimic înapoi
astfel încît dispariţia să fie totală
astfel încît viaţa să nu mai aibă
nici un milimetru de sprijin
căci viaţa nu mai e viaţă doar atunci
cînd nu mai are nici o fărîmă nici un grăunte
nici o celulă de moarte în ea
sîngele îmi curge din gîtul tăiat în două
fluviul unic are acum două albii distincte
peştii roşii s-au împărţit în două
se cheamă unii pe alţii din două mătci paralele
peştii părinţi s-au despărţit de peştii copii
peştii bărbaţi s-au despărţit de peştii femei
iubiţii peşti s-au rătăcit de iubitele peşti
şi este în aer un zumzet fără sfîrşit
ţipetele sînt ascunse însă cu demnitate
între solzii trişti şi disperaţi
şi ficatul este în două tăiat
şi fierea cea amară şi-a împărţit amărăciunea
leşioasă în două cu un zid de aer
cu un zid înalt prin care se vede cît de bine
cît de îndemînatic a fost tăietura făcută
o jumătate de limbă atîrnă într-o jumătate a gurii
o altă jumătate atîrnă în cealaltă jumătate a gurii
şi fiecare jumătate a limbii şi fiecare jumătate a gurii
vede străvede în alt fel orizontul şi viaţa şi moartea
şi întregul şi partea
şi poemul gîndit şi nescris cu o secundă înainte
de măcelul meticulos zadarnic încearcă
să le păstreze laolaltă
zadarnic încearcă să oprească de la înstrăinare
cuvintele silabele tăiate fără fisură în două
altfel cu totul altfel se organizează
jumătatea de poem în jumătatea de gură
în jumătatea de limbă despărţită de matcă
dar care e matca şi care e partea înstrăinată
care este poemul prim şi care este poemul secund
şi jumătatea din stînga a capului meu
spune la revedere jumătăţii din dreapta
a capului meu
fiecare dintre ele ştie că va avea altă biografie alt destin
că va dormi pe o altă pernă
într-o altă cămaşă de iluzii şi sînge
întunericul are două guri are două ţeste
sexul are două patrii două capitale
în care să se prăvălească precum cozile de balene
în oceanul fosforescent
ora are minutul dublu şi ea este dublă
şi timpul este plin de secunde secţionate
în două ca fructele ori bivolii în putrefacţie
de viermii vii şi voraci
de altminteri este imposibil de ştiut
dacă pasul este înainte sau înapoi
dacă înaintarea este în trecut sau în viitor
sigur este că stagnarea nu va fi niciodată posibilă
că viaţa va muşca din moarte fără oprire
că moartea va muşca din viaţă mereu cu o înzecită forţă
doamne ce curios ce curios lucru
că nu o poate învinge deplin şi definitiv
iată iată ce frumos străluceşte cuţitul
de vînătoare de tauri pe filele acestea de hîrtie
încă albe încă pure încă nevinovate
Nicolae Tzone
