După mai multe demonstrații, în 1899, a avut loc pe un treren viran din sudul Fabricii de Vagoane primul meci de fotbal din Arad. În scurt timp acest nou sport a întrecut în popularitate gimnastica, scrima sau canotajul, care aveau rădăcini adânci în oraș. Cele mai înalte performanțe au fost obținute de echipa ITA (Intreprinderea Textilă Arad) înfiinţată în 1945, cunoscută mai târziu în întreaga ţară ca UTA (Uzinele Textile Arad), Deși a pierdut primul său meci cu Banatul Sânicolaul Mare, a câştigat cel dintâi campionat naţional postbelic, 1946-1947, într-o manieră categorică. Tot atunci, sub conducerea ing Somorkenyi Rudolf şi a lui Korfer, sindicatele arădene au început amenajarea terenului de fotbal şi construcţia tribunelor, cu o capacitate finală de 20.000 de spectatori. (foto 1)
Performanţa UTA-ei a fost repetată în anul următor şi completată cu un alt trofeu, Cupa României. Până în 1970 echipa, a mai câştigat de patru ori râvnitul titlu de Campion Naţional şi încă odată Cupa României. La aceste succese, se mai adaugă, alte cinci titluri supreme ale formaţiei de juniori, patru participări la prestigioase competiţii europene şi la Cupa Balcanică intercluburi.
Printre jucătorii de mare valoare ai echipei UTA sunt amintiţi: L. Bonyhadi, L. Brosovski, G. Vaczi, Z. Farmati, N. Dumitrescu, M. Axente, J Poszony, H. Meţcas, M. Petescu, A Mercea, F. Domide, G. Cornea, H. Duckadam, M. Coraş, M. Ţârlea şi alţii.
Una din stelele fotbalului arădean și românesc a fost însă Iosif Petschoschi (1921 – 1968) (foto 2). Cariera sa fotbalistică plină de succese a început la vârsta de 13 ani, cu antrenorul austriac Vanna, în echipa Chinezul Timişoara. După trei ani, a fost selecţionat în lotul Divizionar B al clubului, iar în 1939, juca în prestigioasa echipă CAMT. În 1946, s-a tranferat la Flamura Roşie-ITA din Arad, unde a activat până în 1962. Fotbalist complet şi multilateral, simbol al dragostei şi dăruirii pentru sport, Iosif Petschovschi a fost una din figurile reprezentative ale fotbalului românesc, un veritabil colecţionar de trofee. Prin contribuţia sa, echipele în care a jucat, au câştigat Campionatul Ungariei (CAONAC, 1943), Campionatul României (ITA, 1947, 1948, 1950), Cupa României (ITA ,1948). A fost selecţionat în 32 meciuri internaţionale, în care a înscris 11 goluri, component al Jocurilor Olimpice de la Helsinki (1952), îmbrăcând tricoul echipei naţionale a României, până la vârsta de 37 ani. S-a retras de pe terenul de fotbal, la vârsta de 40 de ani, în 1962, ca antrenor în Arad, dar după puţin timp însă, în 6 octombrie 1968, la vârsta de 47 de ani, a fost răpus de boală fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea.
În semn de omagiu, ziarul Sportul a instituit din 1968, Cupa transmisibilă, Trofeul Petschovschi, acordată anual oraşului care ocupă primul loc în clasamentul sportivităţii. Dincolo de cariera bogată, Iosif Petschovschi, este pentru arădeni, unul din simbolurile succesului în sport. Prezenţa lui în teren, însemna garanţia unui spectacol desăvârşit sub semnul valorii şi a cavalerismului. La 40 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Iosif Petschovsci, în octombrie 2008, Consiliul Judeţean Arad, a atribuit post mortem, marelui fotbalist, titlul de Personalitate a Judeţului Arad, onoruri preluate de Gheorghe Vaczi junior, în numele familiei sportivului. La festivitate, au fost în sală, fotbalişti de seamă ai UTA-ei, precum: Flavius Domide, Hristos Metcaş, Viorel Sima. La o jumătate de secol de la trecerea sa în eternitate în 7 octombrie 2018, Iosif Petchovschi a fost omagiat la mormântul din Cimitirul Eternitatea din Arad de foste glorii ale echipei de fotbal UTA, ziariști și suporteri.
Monumentul memorial Iosif Petschovschi
În semn de omagiu, conducerea Clubului UTA, i-a ridicat în 1973 un monument, care a fost aşezat pe spaţiul verde, existent, în spatele intrării principale a cunoscutului stadion din Arad. Pe un soclu paralelipipedic, placat ci marmură şi marcat cu fanionul triunghiular alb-roşu al clubului sportiv, a fost aşezată statuia întreagă a celebrului fotbalist. Autorul, sculptorul arădean Ion Tolan, a conceput lucrarea prezentând un sportiv, în echipament specific, în plină mişcare, cu mingea la piciorul stâng. Sculptura a fost eloxată cu bronz, tricoul fiind marcat în culoare roşie cu literele UTA. Nu există alte inscripţii, texte explicative elemente decorative sau împrejmuire. Speciile dominante din scuar sunt coniferele.
La începerea lucrărilor noului stadion, sculptura a fost demontată, conservată și pregătită pentru a fi reașezată pe soclu.
Fotbalistul
HCLMA 196/1999 ; HCJ 53/2001, anexa 4, poz. 24, în MO al CJA an X, nr 2/2001, p 47
Ca urmare a succeselor echipei de fotbal, în capătul nordic al străzii Victoriei, la intersecţia cu Calea Aurel Vlaicu, în dreptul Stadionului UTA, a fost amenajat un scuar mobilat cu o fântână arteziană şi Statuia fotbalistului. Operă a artistului brăilean Constantin Iordache, sculptura din bronz, a fost dezvelită în 1980. Este prezentat, în mărime naturală, un tânăr fotbalist, echipat pentru competiţie, în plină acţiune ofensivă. Mişcarea este redată prin poziţia corpului, mâinilor şi a piciorului drept pregătit pentru șut. Sculptura, fixată pe o placă din bronz, a fost înălţată pe un soclu paralelipipedic din zidărie tencuită. Lipsesc inscripţiile şi elementele decorative complementare.
1. Stadionul UTA (1978) 2. Iosif Petscovschi 3. Sculptorul Ioan Tolan (2007) 4. Monumentul memorial Iosif Petschovschi 5. Monumentul memorial Iosif Petschovschi (detaliu) 6. Statuia Fotbalistului 7. Statuia Fotbalistului 8. Statuia Fotbalistului (detaliu)
