Iconografia monumentală a lui Aurel Vlaicu (1881 – 1913)

La 4 iulie 1912, Aurel Vlaicu (1881-1913) (Foto 1),  un tânăr de 30 de ani dar deja celebru constructor de aeroplane şi pilot, a sosit la Arad. Şi-a adus din Viena aparatul de zbor, pe care l-a  expus în sala de dans a Hotelului Central, azi sediul unei bănci. Numeroşi locuitori ai oraşului şi din împrejurimi, au venit să-i vadă invenţia, iar la Catedrala ortodoxă română a avut loc în prezenţa inventatorului – pilot, un impunător serviciu religios.  Primăria, prin edilul de atunci, Varjassy Lajos, a aprobat un zbor demonstrativ, pentru ziua de 14 iulie, pe câmpul viran de la hipodrom, lângă Pădurea Ceala.

Succesul premierei aviatice arădene, a fost impresionant. Spre încântarea generală a celor peste 25.000 de spectatori şi în uralele acestora, inginerul aviator, s-a înălţat cu aparatul său, la peste 200 m, executând o suită de acrobaţii: de la simple planări, la treceri razante peste public, rotiri în cercuri, ridicări şi coborâri, viraje, etc.

Reuşita zborului, a determinat iniţiativa colectării prin oferte benevole, a unui fond bănesc destinat continuării lucrărilor în domeniul aeronauticii şi construirii aeroplanului Ardealului. În fruntea Comitetului a fost ales Sava Raicu,director executiv al Institutului de Credit şi Economii Victoria din Arad.

Aripile temerarului inventator şi pilot au fost însă frânte în 13 septembrie 1913 la Băneşti lângă Câmpina, îndoliind un întreg popor.

Marea personalitate a lui Aurel Vlaicu de la zborul său din 14 iulie a rămas în conştiinţa arădenilor. În 1986, grupul Cinstire Vlaicu din cadrul Asociaţiei pentru Recunoaşterea Meritelor Aripilor Româneşti condusă de scriitorul arădean Cornel Marandiuc (Foto 3) a lansat iniţiativa ridicării unui monument memorial pe Calea Bodrogului, la intrarea spre aeroport. Ideea nu a fost materializată, dar astăzi, cel mai mare cartieral Aradului, o universitate, o importantă arteră de circulaţie, alte două unităţi de învăţământ din Arad, două busturi monumentale și un portret compozițional îi poartă numele și-l etrernizează.

Bustul lui Aurel Vlaicu (1)  

Sculptură în ronde – bosse, bust; Curtea Liceului Tehnologic Aurel Vlaicu; Piatră artificială; Gheorghe Adoc; 1948.

La absolvirea în 1948 a cunoscutului Liceu de Arte şi Meserii din Arad,  Gheorghe Adoc (n. 1926) (Foto 4), originar din Socodor, a realizat două lucrări de sculptură: Troiţa de la Chisindia şi bustul din piatră artificială a lui Aurel Vlaicu (Foto 5), patronul spiritual al şcolii. Cea din urmă contând ca lucrare de absolvire, a fost donată instituţiei unde a fost elev timp de şapte ani, în perioada 1941- 1948.

Se prezină figura tânărului constructor şi aviator, cu  revere largi, peste cămaşa înaltă şi cravata ce-i împodobeşte ținuta. Capul descoperit lasă să i se vadă părul tuns scurt şi îngrijit. Personajul nu este ilustrat cu recuzită sau simboluri aviatice ori inginereşti. Doar în nişa din partea superoară a soclului, imediat sub bust, este înscris simplu numele  temerarului zburător AUREL VLAICU.

Bustul lui Aurel Vlaicu (2)

Sculptură în ronde – bosse, bust; Curtea Şcolii cu clasele I – VIII, Aurel Vlaicu; Piatră artifială; Mihai Păcurar; 1999.

In 1998  Radu Moldovan, directorul Școlii Generale nr. 20 a comandat sculptorului arădean Mihai Păcurar (Foto 7), bustul lui Aurel Vlaicu (Foto 6), personalitate care urma să devină patronul spiritual al instituției. În realizarea proiectului autorul a recurs  la câteva semne care să-l ajute în exprimarea ideii de înălţare ca simbol al îndrăznelii. Astfel figura propusă de Mihai Păcurar nu degajă doar energie ci și calmul certitudinii reuşitei.

Personalitatea spiritualizată a lui Aurel Vlaicu este subliniată prin fruntea înaltă, în contrast cu severitatea pomeţilor feţei sale. Ţinuta vestimentară profesională, o platoşă cu gulere ascetice constituie doar un pretext de expunere a simbolurilor  celebrităţii sale: aripile. Acestea realizate în basorelief constitue şi un discret element decorativ asemenea fireturilor unui înalt demnitar. Ele sunt însă şi metonimiile zborului, a năzuinţei spre un ideal şi al victoriei. Forma soclului, simplă dar înscrisă  pe o linie concavă, ascendentă, sugerează avântul şi despovărarea. O placă metalică, fixată sub bust cuprinde textul AUREL VLAICU / 1882 – 1913. Odată cu dezvelirea monumentului instituţia a primit numele Şcoala cu clasele I – VIII Aurel Vlaicu.

Semn memorial pentru Centenarul Zborului lui Aurel Vlaicu la Arad

Placă memorială; Arad, Palatul administrativ, Poarta Prefectură; Marmură albă, bronz, text bilingv, în relief; Dumitru Paina; 2012.

La aniversarea unui secol de la celebra demonstraţie de zbor a lui Aurel Vlaicu în Arad, din inţiativa Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale şi al Galeriilor Turnul de Apă, în perioada 12 –14 iulie 2012, au fost organizate activităţi evocatoare ale demonstrației temerarului inventator şi pilot. Ele au cuprins: emiterea unei medalii omagiale (Foto 11 și 12), expoziţii, simpozion ştiinţific, prezentarea machetei aeroplanului Vlaicu II, serbare populară, miting aviatic şi alte activităţi. În 13 septembrie 2013 (Foto 10), ziua centenarului prăbuşirii lui Aurel Vlaicu la Băneşti (Ploieşti), a fost fixată și dezvelită pe clădirea Palatului Administrativ lângă poarta de intrare în Prefectură o placă memorială (Foto 8 și 9) incizată cu următorul text bilingv: CENTENARUL ZBORULUI LUI / AUREL VLAICU / LA ARAD; THE 100 th ANIVERSARY OF / AUREL VLAICU’S / FIGHT TO ARAD / 14 IULIE 1912 –14 IULIE 2012.

Deasupra textului, a fost adosat un relief din bronz cu imaginea lui Aurel Vlaicu echipat pentru zbor, în carlinga aparatului său, modelul din 1911. Lucrarea a fost concepută de sculptorul arădean, Dumitru Paina (Foto 13).

La ceremonie, au participat personalităţi ale vieţii plitice şi administrative din municipiu, reprezentanţi ai cultului ortodox român, oameni de cultură, cadre didactice, public.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

•