În 1978 criticul și istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc (1920 – 2018), a identificat pe bază de mărturii documentare existența a cel puțin patru momente din care se pot deduce legăturile lui Mihai Eminescu cu Aradul și împrejurimile sale.
Primul moment se petrece în august 1868, când poetul în vârstă de 18 ani a petrecut timp de o lună în oraș, ca membru în trupa de teatru a lui Mihai Pascaly din București aflată în turneu artistic. Spectacolele au avut loc în clădirea numită Teatrul lui Jacob Hirschl (foto 1), azi în avansată stare de ruinare pe strada Gh. Lazăr. Pe fațada imobilului, exista o placă memorială care consemna acest lucru.
Epoca studiilor universitare la Viena, şi prietenia poetului cu Ioan Slavici, Ioan Hosanu, din Șoimoș, viitor medic fizioterapeut și economistul Nicolae Oncu se înscrie ca un alt moment al legăturilor sale cu Aradul.
Poetul nu a pierdut legătura cu ţinutul Aradului nici după stabilirea la Iaşi, unde s-a împrietenit cu folcloristul Miron Pompiliu originar din Ștei (Bihor) şi lingvistul român de origine prusacă H. H. Tiktin, pe care l-a ajutat la întocmirea dicționarului Rumanisch-deutsche Wortebuch, punându-i la dispoziție din glosarul său, cuvinte specifice părților Aradului și Crișurilor (paghină, ciurdă, hadă, stăvar, etc.), cu explicațiile necesare.
Interesul lui Mihai Eminescu pentru aceste locuri se manifestă şi prin descrierea câmpiei arădene ca şi gazetar bucureştean text care poatt fi consultat în M. Eminescu, Opere VII, Proza literară, București, 1977, p.327.
Din documentele invocate se desprinde ideia, că Aradul nu a fost indiferent pentru Eminescu și este de datoria arădenilor să cunoască și să onoreze acest interes.
Trebuie apreciat gestul Universității de Vest Vasile Goldiș, care în 2016, cu prilejul unor activități culturale dedicate lui Mihai Eminescu, printr-o ceremonie sobră a dezvelit o placă memorială din marmură albă (foto 2), fixată pe fațada imobilului de pe strada Vasile Goldiș nr. 6, unde, prin textul scris prin incizie, se aduce un omagiu Poetului Național, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la debutul literar în revista Familia și în amintirea legăturilor sale cu Aradul.
Primele demersuri de eternizare statuară a lui Eminescu în părțile Aradului, au debutat în octombrie 1943, când, probabil, la intervenția avocatului – compozitor Emil Monția prefectura a hotărât ridicarea unui bust al Poetului Național în Șiria, cu contribuția financiară locală și a Pâncotei. Eșecul nu l-a descurajat pe temerarul muzician Monția, care a apelat la prietenul său din Timișoara, sculptorul Romul Ladea, care concepuse bustul poetului încă din 1939.
Foto 3. Sculptorul Romul Ladea
Bun portretist, înncă în 1939, la Timișoara, Ladea a cioplit și șlefuit în marmură de bună calitate bustul lui Mihai Eminescu. Sculptura, prezintă imaginea din semiprofil a unui bărbat al cărui cap este ușor întors spre dreapta, cu pieptul lipsit de veșminte, și o eșarfă peste unul din umeri. Fața cu bărbia proeminentă și privirea tăioasă, rece, e umbrită de mustața îngrijit conturată, iar părul dat peste cap, într-o expresie de tristețe și resemnare. Era o prelucrare a unei fotografii mai puțin cunoscute, făcute de poet la Iași în atelierul lui Nestor Heck, la vârsta de 34 ani.
Foto 4. Bustul lui Mihai Eminescu din Șiria (marmură, autor, Romul Ladea, 1939)
Foto 5. Bustul lui M. Eminescu din Șiria (detaliu)
În 1946, sculptura a fost expediată din Timișoara la Șiria în vagonul de coletărie CFR, fiind preluată de învățătorul Vasile Homescu, tatăl primului rector al Universității Aurel Vlaicu, profesorul universitar Radu Homescu, care împreună cu țăranul Gheorghe Hui au transportat-o la școala din sat, într-o căruță căptușită cu paie. Nu se știe din ce motiv, lucrarea nu a fost așezată pe soclu decât după 1954, în parcul din fața vechiului conac a familiei Bohuș.
Un monument al lui Mihai Eminescu a fost inaugurat la Macea în 1995 când, în urma donației sculptorului Pavel Mercea în Grădina Botanică a fost amenajată Aleea Scriitorilor. (Foto 6.)
Acolo statuia Poetului Național este străjuită de busturile literaților: Alexandru Negură, Andrei Mureșianu, Aron Cotruș, George Coșbuc, Lucian Blaga și Octavian Goga. Privită în ansamblu, colecția de portrete din Parcul măcean se prezintă într-un geometrism sever ce cuprinde un joc de linii care produce o alternanță de suprafețe tăiate și supuse unui finisaj perfect practicat printr-o șlefuire fină. Lumina alunecă pe ele creind efecte optice prin zone de penumbră diafană și irizări ciudate. (Foto 7 și 8).
Statuia lui Mihai Eminescu, concepută în manieră modernă, domină nu doar prin poziție ci și prin concepția originală în a obține o altă construcție a spiritului fără a anula expresia feței consacrată de istorie. Un Eminescu, în relaxare, cu membrele încrucișate și capul plecat într-o profundă meditație. Este rodul unui artist consacrarat prin al cărui travaliu admirabil arta românească contemporană a devenit mai bogată.
În municipiul Arad, singurul bust monumental al lui Eminescu din spațiul public, a fost amplasat în 1996 în scuarul din faţa clădirii Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Calităţile artistice sunt mediocre, personajul reprezentând un copil, care intră în adolescenţă. (Foto 9 și 10).
Mai merită menționată expresia idealizată a lui Mihai Eminescu, cu o fină abatere de la cea consacrată în istorie, obținută de regretatul sculptor Petru Stoicu în bustul din ipsos eloxat în bronz, așezat în foaierul Teatrului Clasic Ioan Slavici, sau întruchiparea decorativă suprarealistă a conceptului de romantism ca simbol al tristeții asumate filosofic, așa cum a fost gândit de Emil Vitroel. (Foto 11)
Un bust al lui Eminescu, transpus în ipsos, modelat de talentata artistă Elena Cercel în 2000, poate fi întâlnit și pe coridorul Colegiului Național Dimitrie Țichindeal.
Alte două busturi ale lui Mihai Eminescu, cioplite (mediocru) în calcar de autori anonimi se află în Curtea Spitalului de Psihiatrie.
1. Fostul Teatru Jakob Hirschl 
2. Placa memorială așezată de Universitatea de Vest Vasile Goldiș. 
3. Sculptorul Romul Ladea 
4. Bustul lui Mihai Eminescu din Șiria (marmură, autor, Romul Ladea, 1939) 
5. Bustul lui M. Eminescu din Șiria (detaliu) 
6. Aleea Scriitorilor din Parcul Botanic Macea (autor Pavel Mercea, 1995) 
7. Statuia lui Mihai Eminescu din Grădina Botanică Pavel Covaci Macea 
8. Statuia lui Mihai Eminescu din Macea (detaliu) 
9. Bustul lui M. Eminescu (Inspectoratul Județean de Poliție, 1996) 
10. Bustul lui Mihai Eminescu (detaliu) 
11. Mihai Eminescu văzut de Emil Vitroel
