Descendent a celei mai renumite familii aristocratice sârbe din Arad, preşedinte pe viaţă a societăţii Matica Srbska,[1] mare filantrop, numele lui Sava Tekelija (1761 – 1842), a devenit simbolul marelui şi înţeleptului binefăcător al poporului sârb. Crezul său patriotic se baza pe principiul consfinţirii prin lege a drepturilor civile pentru sârbi, care alături de iluminarea culturală trebuia să constitue fundamentul existenţei comunităţii în Imperiul Habsburgic. La baza planului său privind realizarea unui stat liber şi independent, se afla ideea despre necesitatea formării unei elite intelectuale sârbe laice, care să devină forţa dezvoltării spirituale a întregii naţiuni. De aceea a stăruit asupra educaţiei intelectuale a tineretului, în spiritul naţional sârb mai ales prin şcoală şi activitate culturală. În acest scop, din propriile mijloace financiare a înfiinţat la Budapesta, fundaţia Tekelijanum, care împreună cu Matica Srbska a devenit în scurt timp pepiniera elitei intelectualilor sârbi.
Mormântul lui Sava Popovici Tekelija și al înaintașilor săi
Placă funerară; naosul Bisericii Sfinților Apostoli Petru și Pavel; autor necunoscut, dată incertă
Viaţa lui Sava Tekelija, s-a stins la Arad, în linişte şi însingurare, la 21 septembrie 1842, în casa părintească situată în Arad, pe strada ce-i poartă azi numele, la nr. 2. A fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Biserica Sârbească Centru) mormântul membrilor familiei Tekelija fiind pus în evidenţă în anul 1959. Atunci la iniţiativa Comunităţii Ortodoxe Sârbe din Arad, s-a gravat pe o placă din marmură, în limba sârbă, inscripţia care în traducere are următorul cuprins: Aici odihneşte Sava Tekelija (1761-1842) şi predecesorii săi. Slavă lor.
Semn memorial pentru Sava Tekelija
Placă memorială şi efigie; Arad, strada Sava Tekeija nr.2; bronz; autor necunoscut, 1992
În 1992, la împlinirea a 150 de ani de la moartea lui Sava Tekelija (1761-1842), societatea Matica Srbska, a dezvelit pe casa din Arad, în care s-a născut şi a trăit marele patriot sârb, o placă memorială din bronz, pe care este însemnat în limbile sârbă şi română textul : У ОВОЈ КУЋИ ЈЕ ЖИВЕО / САВА ТЕКЕЛИЈА / ДОБРОТВОР СРПСКОГА И ПРИЈАТЕЉ / РУМУНСКОГА НАРОДА / ПРЕДСЕДНИК МАТИЦЕ СРПСКЕ / МАТИЦА СРПСКА 1992. ÎN ACEASTĂ CASĂ A TRĂIT / SAVA TEKELIJA / BINEFĂCĂTOR AL POPORULUI SÂRB / ȘI PRIETEN AL ROMÂNILOR / PREȘEDINTE AL INSTITUȚIEI MATICA SRPSKA / MATICA SRPSKA 1992. Deasupra plăcii a fost fixat relieful de formă ovală, dispus pe verticală, cu portretul al lui Sava Tekelija în semiprofil. Se prezintă bustul unui bărbat, înveşmântat în costumul sfârşitului de secol al XVIII-lea, cu privirea ageră într-o atitudine ce degajă energie şi hotărâre. În partea inferioară a efigiei sunt trecute cifrele 1761 – 1842, anii săi de viaţă .
După un deceniu, în 2002, Muzeul Voivodinei din Novi Sad, a amenajat în două săli din fosta casă a familiei Tekelija, o expoziţie permanentă, prin care se redă succint biografia lui Sava Tekelija, arborele genealogic al familiei nobiliare Tekelija, aspecte din viaţa şi bogata sa activitate politică, ştiinţifică, culturală şi de mecenat. Sunt prezentate portrete ale lui Sava Tekelija, ale unor membrii ai familiei sale, portretele personalităţilor istorice şi culturale din vremea sa, documente, hărţi vechi inclusiv o hartă întocmită de Sava Tekelija pentru participanţii la Răscoala populară din 1804 condusă de Karadjordje Petrović, întemeietorul dinastiei sârbe Karadjordjevici.
Sava Tekelija a fost şi un iscusit desenator. Din grafica sa sunt prezentate câteva desene, printre care şi desenul Românce prinse în joc. Mai multe volume cuprind enumerarea titlurilor cărţilor din biblioteca sa personală, în număr de câteva mii. Este expusă, deasemenea, lucrarea sa de doctorat în drept, scrisă în limba latină întitulată: Disertatio Iuridica de Causa et Fine Civitatis, Una cum Positionibus ex Universa Iurisprudentia, susţinută la Universitatea din Pesta. Unul din exponate este testamentul lui Sava Tekelija. În cadrul expoziţiei se distinge bustul lui Sava Tekelija sculptat de arhitectul Miloş Cristea şi donat Bisericii Sârbeşti, al cărei enoriaş a fost, în anul 2000, de ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, când a făcut oficiul de gazdă (naş) de hramul bisericii.
Pe frontonul clădirii cu un singur nivel, se mai distinge rizalitul barocului de mijloc. Ornamentaţia iniţială de la ferestre, sub forma unei scoici de la ferestre din nefericire a dispărut. În anul 1861, clădirea a fost cumpărată de către municipalitate, în edificiu fiind organizată prima clinică particulară a oraşului, care a funcţionat sub conducerea dr. Daranyi Janos, dr. Herzfeld Sandor şi dr. Zsigmond Chorin
Capul lui Sava Tekelia
Sculptură în ronde – bosse ; Arad, curtea Bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Biserica Sârbească) ; Bronz ; arh. Miloş Cristea (turnat în bronz de Ovidiu Petroman), 24 septembrie 2011
Sculptura care reprezintă capul lui Sava Tekelija, a fost modelată de arh. Miloş Cristea, enoriaş al Bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, la comanda Uniunii Sârbilor din Romania. Turnat în bronz în atelierul sculptorului Ovidiu Petroman, monumentul, a fost dezvelit la 24 septembrie 2011, cu prilejul unor festivităţi desfăşurate în curtea Bisericii ortodoxe Sârbe (Arad – Centru). Este imortalizat portretul spiritualizat al marelui patriot. În partea superioară a soclului, a fost fixată o placă din granit, incizată cu litere chirilice: САВА ТЕКЕЛИЈА / 1761-1842 (SAVA TEKELIA / 1761-1842).
Pe două plăcuţe, aşezate simetric, pe soclu, în spatele sculpturii, au fost înscrise în limba română şi sârbă, texte, cu următorul conţinut: Извајао архитекта МИЛОШ КРИСТЕА / Изливено у радионици вајара ОВИДИЈА ПЕТРОМАНА / Постоље PFA CHAMBRE OVIDIU GERALD / У спомен САВИ ТЕКЕЛИЈИ / САВЕЗ СРБА У РУМУНИЈИ / 2011, este cel românesc: Sculptat de arhitectul MILOŞ CRISTEA / Turnat în atelierul sculptorului OVIDIU PETROMAN / Soclu PFA CHAMBRE OVIDIU GERALD / în memoria lui SAVA TEKELIA / UNIUNEA SÂRBILOR DIN ROMĂNIA / 2011. Soclul paralelipipedic, este simplu. Lipsesc elementele decorative.
