În timp ce tu scrii, cineva…-Ion Cristofor

ÎN TIMP CE TU SCRII

În timp ce tu scrii poemul acesta

Cineva aduce negustorii în templu

Cineva îl instalează pe Iuda director la o bancă

Cineva învie morţii  cineva umblă pe ape

Cei flămânzi sunt săturaţi  cu vorbe

Celor săraci li se dăruie o împărăţie

Pedofilul primeşte o sutană aurită

Justiţia e oarbă dar din ce în ce mai  prosperă

Catastrofele sporesc cu fiecare rând ce-l adaugi

E drept ca tu să plăteşti toate oalele sparte

GRAFFITI

Un cap de câine îmi spui

care nu latră şi nu muşcă pe nimeni

şi versul scris cu cretă roşie pe peretele scorojit al căminului de fete

sunt poet dar mă tratez

sub două inimi străpunse de o săgeată

şi o semnătură indescifrabilă

Mă uit la gura ta

un trandafir de carne vorace şoptind

bine ar fi să găsim o poiană pustie

în pădurea de la marginea oraşului

am sta tăcuţi câteva ceasuri

să bem o bere din aceeaşi sticlă

să descifrez ce spun ochii tăi

mai misterioşi decât două biserici

scufundate în apa lacului hidrocentralei din munţi

Îţi privesc umbra sânilor proiectată pe zid

în mine se-aprinde un rug pe care mă pregătesc

să ard împreună cu tine

în trupul meu se iscă un vânt ce ridică în aer un zmeu roşu ca părul tău

nerăbdător tremurând sub sforile trase de mâinile mele

Cu creionul dermatograf corectezi ceva pe perete

murmurând ca pentru tine doar

când va seca fluviul ce curge din stele

inimile noastre vom lumina prin noapte

ca doi licurici ca ochii bufniţelor speriate

SIRENA

Când am ajuns acasă am constatat, cu surprindere,

că în patul meu dormea o sirenă.

Am chemat servitorul şi i-am strigat indignat

De când aduci femei în absenţa mea.

Liniştiţi-vă, domnule, mi-a spus, e doar o iluzie.

E una din metaforele dumneavoastră, înşelătoare ca toate

metaforele.

Ne-am întors împreună în dormitor şi, spre consternarea mea,

fermecătoarea sirenă dispăruse.

Doar cuvertura albastră a patului mai păstra urmele trupului ei

jumătate de femeie, jumătate de peşte.

L-am concediat imediat pe servitorul insolent.

Dar uneori nopţile un zgomot de valuri năvăleşte în încăpere

şi-un cânt înnebunitor de sirene mă trezeşte din somn.

Am ajuns ca Ulise să-mi pun dopuri de ceară în urechi.

Semn de bătrâneţe sau de neurastenie

mi-a spus prietenul meu, contabilul.

O NOUĂ GALAXIE

Când ea îţi zâmbea

Primăvara era în rut

Cu merii din livadă.

Copilul

Din pântecul ei

Aude  

O nouă galaxie

Cum se naşte.

Ion Cristofor