- Placă memorială ; Cetatea Aradului; marmură albă, cu text în relief.
- Relief din bronz; fațada Arcului de Triumf a Revoluției Române de la 1848; Parcul Reconcilerii Româno – Maghiare; Autor Ion Bolborea, 2005.
La 14 aprilie 1849, Nicolae Bălcescu a plecat din Constantinopol, asumându-şi misiunea de a media raporturile duşmănoase dintre maghiari şi români, adâncite pe parcursul revoluţiei. Ajuns în tabăra maghiară s-a înfăţişat generalului Josef Bem, apoi la Seghedin a fost primit de guvernatorul Kossuth Lajos într-o lungă audienţă. În zilele următoare a fost primit de primul ministru Szemere şi de ministrul de externe, contele Bathyany. Peste tot a adus argumente privind necesitatea realizării unui plan de împăcare cu românii. În primele şase săptămâni progresele au fost nesemnificative. Românilor le era cerută recunoaşterea necondiţionată a ideii unităţii statului ungar, integritatea sa teritorială şi stăpânirea exclusivă a limbii maghiare în administraţie şi justiţie. Totuşi după îndelungate insistenţe, la 14 iulie 1849, Kossuth, a fost de acord ca Bălcescu să se întâlnească cu Avram Iancu în Munţii Apuseni pentru a face demersurile de împăcare. Discuțiile de la Câmpeni au început la sfârșitul lunii iulie și au durat câteva zile, având ca rezultat propunerea de neutralitate a românilor pe timpul luptelor dintre maghiari şi armatele austro-ruse, mesaj transmie lui Kossuth, în Cetate, la 3 august 1849.
Aceste demersuri, în Arad este marcat prin două semne memoriale:
- O placă din marmură albă, fixată pe clădirea Comandamentului din Cetate. Textul scris în relief, are următorul cuprins : 10 AUG 1849 / AICI A AVUT LOC / ÎNTÎLNIREA DINTRE / NICOLAIE BĂLCESCU / ŞI LAJOS KOSSUT / HOTĂRÎNDU-SE CU / CONSINŢĂMÎNTUL / LUI AVRAM IANCU / ÎNCETAREA LUPTEI / DIN APUSENI.
Placa este, fără elemente decorative dar cu greșeli de grafie (Nicolaie, Kossut, Consințămînt). Referitor la data, menționată, cert este faptul că această întâlnire a avut loc mai repede cu câteva zile, deoarece guvernatorul Ungariei, după întâlnirea cu Bălcescu, a trimis în 8 august 1849, ordin generalilor Stein şi Inczedi, să renunţe la orice atac împotriva românilor. În acest sens i-a înmânat şi lui Bălcescu un ordin deschis pentru a-l prezenta în caz de necesitate şi comandanţilor maghiari din Transilvania.
2. Evenimentul este ilustrat și printr-o sculptură în relief fixată pe fațada Arcului de Triumf a Revoluției Române de la 1848, din Parcul Reconcilierii Româno – Maghiare, monument creat de Ion Bolborea în 2005.
Referitor la hotărârea de încetare a luptei, aceasta a fost luată la propunerea lui Avram Iancu, ea limitându-se în timp doar pentru perioada confruntărilor militare cu forţele austro-ruse. Oricum, din greşeala guvernatorului maghiar, această înţelegere a venit mult prea târziu.
La 15 august a avut loc capitularea de la Şiria, care marchează sfârşitul Revoluţiei Maghiare, cu represiunile care au urmat.
