Învăţământul
În anul 1789 s-a înfiinţat şcoala românească confesională din Macea. În 1791, învăţător în Macea era George Popovici, cu o vechime de doi ani, având un salariu de 130 florini pe an, la care se adăugau şi alte foloase materiale (cereale, lemne). Ulterior, după un curs susţinut la Oradea, Ioan Csernovics îl aduce ca învăţător pe Procopiu Comisovici (1794). La începutul secolului al XIX-lea, învăţător în Macea era Rista Popovici, efectivul şcolar variind de la un an la altul. În anul şcolar 1823/1824, la şcoala din Macea învăţau 21 de elevi.
În 1842 învăţător era Pavel Gheorghievici, originar din Gyula, absolvent (1841) al Preparandiei din Arad. În anul 1851, învăţător la Macea era un alt absolvent al Preparandiei (1828), Florian Horja, din Comlăuş. Acesta este urmat de alţi învăţători, Ion Popescu, Ion Nuţu, Ioan Oprea (în anii 1860-1866), efectivul elevilor apropiindu-se de 350 în 1870. Dascălul Ioan Oprea a militat pentru înfiinţarea celei de-a doua şcoli româneşti în comună, avându-l ca învăţător pe Teodor Otlăcan. După 1870, în Macea, a organizat cursuri de alfabetizare cu adulţii referentul şcolar de la Arad, G. Crăciunescu.
Au fost făcute împrumuturi la banca Victoria din Arad în vederea construirii unui nou local de şcoală. Noua şcoală era condusă de directorul Sava Raicu, având două posturi de învăţător – Mihai Dragoş şi Ion Boţoc. Fiica învăţătorului pensionat, Ioan Oprea, Maria, a fost o perioadă scurtă învăţătoare în celălalt local al şcolii. Absolvent al Preparandiei arădene (1904), George Iancu (a cărui statuie se află amplasată în curtea Şcolii Generale încă din 1989) a luptat pentru menţinerea învăţământului românesc în Macea, în condiţii grele, dar şi pentru o mai bună frecvenţă a elevilor. Mobilizat pe front, George Iancu este luat prizonier în Rusia (1916). Şcoala confesională a funcţionat pe terenul intarvilan de lângă primărie (în perioada 1872-1918).
După Marea Unire din 1918, la şcoala de stat din Macea activau învăţătorii Ioan Vesa şi George Ispravnic. În 1920-1921, în Macea, se înfiinţează Şcoala cu predare în limba germană, avându-l ca învăţător pe Francisc Dautner. Şcoala germană a funcţionat în perioada 1940-1945, fiind desfiinţată în 1945, reînfiinţată în 1948, unificându-se cu şcoala românească în 1959. Şcoala primară cu limba de predare maghiară, a început cu 6 clase în 1918, a funcţionat până în 1953.
Edificiul şcolii generale din Macea a fost supraetajat în 1966, în contextul sporirii efectivelor şcolare. În perioada 1986-1990, şcoala generală a funcţionat cu 10 clase clasele I¬X). Actualmente, Şcoala Generală din Macea funcţionează cu 16 săli de clasă, modernizate, 1 laborator, 2 cabinete de profil. De-a lungul timpului, la şcoala din Macea au predat dascăli de valoare ca T. Codrean, Cosma Ogarca, Pavel Drig, G. Mihai, Ilie Văcaru, Arcadie Semlecan, Elena Feher, D. Grama, Pavel Covaci, Traian Lăpăduş etc.
Casa culturală ”Avram Iancu” s-a înfiinţat în 1929, cu 10 membri fondatori şi 30 activi, având sediul pe actualul loc al primăriei, singurul edificiu pe atunci cu etaj din comună. Aici se desfăşurau serbări şcolare şi întruniri publice. După 1944, rolul Casei Culturale este preluat de Căminul Cultural (cu edificiu nou, construit în 1960-1962). Biblioteca din comuna Macea s-a reorganizat în 1948, funcţionând în clădirea sediului primăriei. Azi biblioteca funcţionează în clădirea căminului cultural.
Floare Ranta Cândea