Ioan Rusu – Copiii soarelui

Căsoaia, 1980, calcar de Viștea – Cluj 220 / 100 / 50 .

Sculpturile lui Ioan Rusu (n. Somșeni – Cluj, studii artistice IAP Cluj – Napoca, 1966) degajă impresia lumii arhaice dar într-o reală modernitate. Ele se constituie în tulburătoare interogaţii asupra vieţii şi sunt purtătoare de mari energii şi expresii vitale.

Întreaga narațiune din sculptura întitulată Copiii Soarelui a fost înscrisă într-o elipsă, formă specifică barocului. Printre razele iluzorii ale divinităţii solare, se disting cu claritate, feţele a trei copii, personaje elaborate cu multă fineţe. Introducerea mai multor centre de greutate, dă compoziţiei imaterialitate şi mişcare, reproducând himeric, dinamismul licăririlor în frământarea lor eternă. Se prezintă o lume plină de farmec, aducând în imagine personaje din lumea copilăriei. Fiind acordată o mare atenţie detaliului, Ioan Rusu instaurează în Căsoaia o atmosferă plină de seninătate şi optimism.

---

• 

• 

• 

• 

• 

• 

•