Fiu de ţăran – pădurar din Şiştarovăţ (judeţul Arad), după absolvirea studiilor juridice şi a doctoratului la Budapesta, Ioan Suciu s-a stabilit la Arad, unde după practica în biroul avocatului Mircea V. Stănescu, şi-a deschis propriul birou. În 1910, alături de alţi lideri politici arădeni, a acţionat pentru înfiinţarea la Arad, a ziarului Românul, susţinând în cadrul Partidului Naţional Român activismul politic. Ca urmare a susţinutei activităţi politice, a fost ales în Comitetul de conducere al PNR din Transilvania.
După intrarea României în război, în 1916, a fost arestat şi internat timp de 7 luni la Veszprem, refuzând să semneze declaraţia de loialitate faţă de guvernul maghiar. În toamna anului 1918, Ioan Suciu, s-a angajat în formarea Consiliilor şi Gărzilor Naţionale româneşti, devenind din însărcinarea Consiliului Naţional Român Central, principalul organizator al Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918, unde a prezentat raportul referitor la delegaţii sosiţi la Alba Iulia. A fost ales membru al Marelui Sfat Naţional şi desemnat de către acesta în Consiliul Dirigent al Transilvaniei, devenind în 1919, preşedinte al Consiliului Dirigent Superior Agrar pentru Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.
După 1920 s-a îndepărtat de viaţa politică, din care s-a retras definitiv în 1926, stabilindu-se în 1930, ca notar public la Chişineu Criş.
Mormântul dr. Ioan Suciu
Semn funerar, Cimitirul Eternitatea; marmură neagră;
autor necunoscut, dată incertă
Ioan Suciu trecut în cele veşnice la 12 martie 1939, fiind înmormântat cu funeralii naţionale în cimitirul Eternitatea din Arad, în sectorul central al personalităților. La început crucea de căpătâi, așezată de familie la mormânt a fost una obișnuită, din tablă galvanizată din tablă galvanizată. După 1977 a fost schmbată, cu o placă din marmură neagră, tăiată geometric, în partea centrală fiind încastrată o cruce latină treflată din marmură albă. Suprafața dinspre mormântul cu conturul betonat, și delimitat printrun lanț metalic, a fost marcată cu textul: dr. IOAN SUCIU / (1862 – 1939) / organizatorul Adunării Naționale / de la Alba Iulia 1.dec. 1918.
Sub text, au fost marcate decorativ două ramuri vegetale.
Semn memorial pentru Ioan Suciu
Placă memorială ; Arad, faţada casei, Bd-ul Revoluţiei nr 63; zamac;
text în relief.
Pe faţada casei din Arad, Bd. Revoluţiei nr. 63 unde a locuit Ioan Suciu, a fost fixată o pacă memorială, din zamac, de pe care se poate citi fiind scris în relief textul: CASA / dr. IOAN SUCIU / PRINCIPALUL ORGANIZATOR / AL / ADUNĂRII NAŢIONALE / DE LA / ALBA IULIA / 1 DECEMBRIE 1918. Scrierea, este încadrată într-un chenar liniar, rotunjit concav, la colţuri, unde sunt marcate semnul tijelor de fixare şi înobilată cu două ramuri vegetale unite la bază pentru a se desface spre vârf în unghi. În partea superioară, placa este dominată de hart României Mari, înscrisă în pavilionul princiar de purpură căptuşit cu hermină al stemei regale.
Bustul lui Ioan Suciu
Sculptură în ronde – bosse, bust; Arad, Strada Liviu Rebreanu nr. 86;
bronz; autor Ioan Tolan; 2008
Un bust din bronz, al lui Ioan Suciu realizat în 2008 de sculptorul Ioan Tolan a fost așezat în campusul Universității de Vest Vasile Goldiș, unde se află Facultatea de Științe Economice, Informatică și Inginerie. Soclul placat cu rocă ornamentală de culoare maronie este incizat cu textul: IOAN SUCIU / 1866 – 1939. Tot acolo, lângă o biserică din lemn, au mai fost ridicate, de mâna aceluiași sculptor, busturilor altor corifei ai Unirii din 1918: Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș și Ignatie I. Papp.
