Ion Buteanu (1821-1849)

Revolutionarul român transilvănean de la 1848, s-a născut la Şomcuta Mare, dintr-o veche familie nobila din Ţara Chioarului. A urmat gimnaziul la Baia Mare şi Carei, iar dreptul la Cluj şi Zagreb. Timp de trei ani a lucrat ca şi cancelist la Curtea de Apel (Tabla) din Mures-Odorhei (Târgu-Mureş), iar după obţinerea diplomei de avocat, s-a stabilit la Abrud. În timpul evenimentelor din 1848, generalul austriac A. Puchner, l-a numit administrator al Zărandului, iar Comitetul Naţional Român, la desemnat prefect al regiunii respective.

În iarna anului 1948, pictorul Barbu Iscovescu, ajutat cu bani de către revoluţionarii valahi, în principal de Al. Golescu, a plecat spre Ţara Moţilor, unde se aflau trupele lui Avram Iancu, pentru a-i portretiza pe fruntaşii români. S-au păstrat portretele în ulei a patru conducători ai revoluţiei paşoptiste ardelene şi anume: Ioan Buteanu din Funtana Cornului, un duce al românilor, cum îl întitulează inscripţia în ulei de pe aversul portretului datat 1848, apoi Simeon Balintu, preot la Roşia Abrudului, 1848, Adam Balintu, Aide de l’Armee et Percepteur Hatzeg, fără an şi Petre Dobra prefectu de la Zlatna .

La 7 mai 1849 Ion Buteanu  a fost luat prizonier de maiorul aventurier Imre Hatvani, închis la Baia de Criș și în retragere, spânzurat de o salcie,  în 23 mai la Iosășel (Gurahonț), pe malul drept al Crișului Alb, lângă pod.

Troița memorială Ion Buteanu

Monument cruciform, Iosășel – Gurahonț; Gresie, marmură albă beton, împrejmuire metalică inscripții; Autor Școala de Meserii Zlatna, 1934

Iniţiativa ridicării unei Troiţe în memoria Tribunului Ion Buteanu, a preoţilor şi ţăranilor spânzuraţi în anii 1848-1849, aparţine Liceului din Brad, în frunte cu directorul dr. Ioan Radu şi prof. Candin Ciocan, care au hotărât să comemoreze în 1934 şi 1935, împlinirea a 150 de ani de la răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan. Au fost comandate din colectă publică, 10 troiţe, cioplite în gresie la Şcoala de Arte şi Meserii din Zlatna, cu aplicaţii de marmură inscripționată cu pomenirea unei întâmplări locale din 1784 şi 1848.

Locul așezării semnului memorial a fost fixat, pe malul drept al Crişului Alb, în capătul podului ce leagă Gurahonţul de satul Iosăşel. După 1970 prin edificarea noului pod, monumentul memorial a fost mutat într-un loc mai ferit.

Inscripția are 664 cuvinte:

Aici a fost spânzurat de unguri, Ioan Buteanu, tânărul prefect al legiunii Zărandului, dela 1848, în dimineaţa zilei de 23 Mai 1849.

Prins mişeleşte în Abrud de maiorul Hatvanyi, ele a fost legat de un tun şi dus dealungul Văii Crişului până aici. Martir al idealului românesc s-a stins liniştit, răzbunat de învingerile strălucite ale lui Iancu la Abrud. Osemintele lui au fost duse şi aşezate în cimitirul dela Gurahonţ, în anul 1869, iar la 1924, cu ocazia centenarului naşterii lui Avram iancu, au fost duse în Cimitirul Eroilor dela Ţebea.

Tot aici au mai fost spânzuraţi Groza Simion preot în gurahonţ, pavel Fărcaş preot în Pleşcuţia, Sinesie grozav preot în Aciuţa. Apo primarul Buda Ioan din Iosăşel, Iancu din feniş, Vrenţi din Dulcele şi cel din Zeldiş

Deodată cu Buteanu, au fost aduşi şi spânzuraţi trei ţărani cu ţundre negre

Această Sfântă cruce, s’a ridicat la 1 noiembrie 1934, la sărbătorile de 150 de ani dela revoluţia lui Horia

Postamentul din beton, se termină la suprafaţă cu o terasă împrejmuită cu stâlpi din piatră legaţi cu lanţ din fier.

Evenimentul prilejuit de sfinţirea monumentului, a avut loc, la 25 noiembrie 1934, în prezenţa episcopului Grigorie Comşa, însoţit de un sobor din 18 preoţi. Au fost prezenţi: prof. Silviu Dragomir, col. Petrovici-delegatul armatei, Al. Puticiu-primpretor, Aron Petruţiu-reprezentantul străjerilor, C. Lungulescu-Liga Antirevizionistă din Bucureşti, reprezentant al ziarului Universul, înv. Petre Ugliş-senator, Iosif Moldovan, reprezentantul despărământului arădean al frăţiei ortodoxe, alături de un numeros public.

Corurile din Gurahonţ şi Bonţeşti, au dat răspunsurile.

Pe dealurile din jur, au fost amplasate treascurile, ale căror bubuituri, au amintit de tunurile din cireş, ale lui Avram Iancu.

În prezent Liceul din Gurahonț îi poartă numele.

Bustul lui Ion Buteanu

Sculptură în ronde – bosse, bust; În centrul comunei Gurahonț, lângă școaslă; Bronz; Autor Gheorghe Adoc, 1998.

Lucrarea, creaţie a sculptorului Gheorghe Adoc, originar din Socodor, a fost dezvelită la 24 mai 1998. Un sobor de preoţi, în frunte cu PS Timotei Seviciu, a oficiat un parastas, în amintirea lui Ion Buteanu şi a sfinţit bustul lui Ion Buteanu. Despre semnificaţia acestui moment au vorbit: Prefectul Aradului – Gheorghe Neamţiu, prof. dr. Alexandru Roz și Ioan Blendea – primarul oraşului Sighetul Marmaţiei.