Limba română fără frontiere

Întâlnirea cu reprezentanții comunității românești din Vârșeț-Serbia – poetul Teodor Groza Delacodru și profesorii: Cristian Țințar Eugen Cebzan Zeman – s-a deschis, nu cu pâine și cu sare, ci cu cântece și jocuri populare interpretate cu multă dăruire și talent de către recitatori, cântăreți și ansamblul Mărunțica de la Școala Gen. ”Avram Iancu”.

Au urmat apoi discuții legate de diferențele dintre românitatea vârșețenească și cea din Uzdin sau cea a vlahilor din sudul Dunării.

Teodor Groza a relatat despre bucuria păstrării obiceiurilor și a tradițiilor românești, despre dragostea pentru graiul și jocul bănățean despre preocupările și buna pregătire școlară a tinerilor vârșețeneni.S-a vorbit chiar despre programa școlară, ce se consideră a fi deosebit de bine structurată în comparație cu cea din România și despre calitatea examenului de maturitate de de acolo și de la noi.Vorbitorul a accentuat faptul că românii din Vârșeț beneficiază de școală, biserică și publicații în limba maternă, fapt care le crează un ascendent cultural asupra românilor din alte zone ale Serbiei.Vezi vlahii, care nu au conștiința apartenenței la spațiul geo-spiritual al României.

Cei prezenți au gustat, in final, din creația poetică a lui Groza scrisă, spre cinstea sa, într-o limbă românească curată.

{gallery}14_11_2011{/gallery}

Întâlnirea cu reprezentanții comunității românești din Vârșeț-Serbia – poetul Teodor Groza Delacodru și profesorii: Cristian Țințar Eugen Cebzan Zeman – s-a deschis, nu cu pâine și cu sare, ci cu cântece și jocuri populare interpretate cu multă dăruire și talent de către recitatori, cântăreți și ansamblul Mărunțica de la Școala Gen. ”Avram Iancu”.

Au urmat apoi discuții legate de diferențele dintre românitatea vârșețenească și cea din Uzdin sau cea a vlahilor din sudul Dunării.

Teodor Groza a relatat despre bucuria păstrării obiceiurilor și a tradițiilor românești, despre dragostea pentru graiul și jocul bănățean despre preocupările și buna pregătire școlară a tinerilor vârșețeneni.S-a vorbit chiar despre programa școlară, ce se consideră a fi deosebit de bine structurată în comparație cu cea din România și despre calitatea examenului de maturitate de de acolo și de la noi.Vorbitorul a accentuat faptul că românii din Vârșeț beneficiază de școală, biserică și publicații în limba maternă, fapt care le crează un ascendent cultural asupra românilor din alte zone ale Serbiei.Vezi vlahii, care nu au conștiința apartenenței la spațiul geo-spiritual al României.

Cei prezenți au gustat, in final, din creația poetică a lui Groza scrisă, spre cinstea sa, într-o limbă românească curată.

{gallery}14_11_2011{/gallery}