Secția „Împrumut carte pentru adulți” a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad vă prezintă expoziția de 1 Martie cu enciclopedii și volume despre tradițiile românești.
„Mărțișor – prima lună a calendarului roman, cu începutul de an la 1 martie, și a treia în calendarele iulian și gregorian, cu începutul de an la 1 ianuarie, dedicată lui Mars, Zeul războiului. Denumirile zonale ale lunii păstrează, de obicei, rădăcina cuvântului originar (Mart, Mărțișor, Marțiu) sau exprimă trezirea la viață a naturii înconjurătoare și încolțirea seminței (Germinar, Germinariu). Aromânii o numeau Marțul, iar meglenoromânii Marta. În luna martie începea aratul și semănatul, se curățau livezile și grădinile, se scoteau stupii de albine de la iernat și se retezau fagurii de miere. Calendar simbolic, reprezentat de un șnur bicolor, care adună zilele, săptămânile și lunile unui an în două anotimpuri, iarna și vara. Această „funie” a anului este făcută cadou la 1 martie, ziua Dochiei. Mărțișorul, obiect ritual de veche tradiție, generalizat astăzi la sate și orașe, este confecționat din două fire colorate, alb și roșu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor și femeilor, care îl poartă agățat în piept, una sau mai multe zile. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărțișorul era primit de copii, fete și băieți, fără deosebire, de la părinți în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul Soarelui. Mărțișorul, de care se agață o monedă metalică de argint și, uneori, de aur, se purta legat la mână, uneori prins pe piept sau la gât. Înceta să mai fie purtat la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paște, Arminden) sau la înflorirea unor arbuști și pomi fructiferi, când se agăța pe ramurile înflorite. Se credea că purtătorii Mărțișorului nu vor fi pârliți de Soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli și de deochi. După unele informații, Mărțișorul confecționa din două fire răsucite de lână colorată, albă și neagră sau albă și albastră, era făcut cadou în ziua din luna martie, când apărea pe cer Luna nouă. Aromânii puneau Mărțișorul în ajunul zilei de 1 martie, în seara zilei de 28 sau 29 februarie. De la români și aromâni obiceiul a fost preluat și de alte popoare din centrul și sub-estul Europei.” – „Mică enciclopedie de tradiţii româneşti: sărbători, obiceiuri, credinţe, mitologie” – Ion Ghinoiu
Mărțișoare
Nu-i cerul mai senin deasupra văii
Cuprins de voroneţul pitoresc
Aşa cum sunt ochii femeii,
Când visele se împlinesc.
Sub raza blândă aurie
Cu toate cele câte-au fost,
Un mărţişor însemnă bucurie
Cuprinsă-n frumuseţea unui gest.
Un dar cu nelipsite şoapte,
Când primăvară vine iar
Cu freamăt nou din zori în noapte
Şi-i nelipsit din calendar.
Prin ghioceii-n albă mantie
Un ghiocel simbol de întâi martie.
Autor: Constantin Iordache
„Calendarele poporului român” – Olteanu, Antoaneta
„Obiceiuri populare de peste an: Dicţionar” – Ghinoiu, Ion
„Sărbătorile la români: Studiu etnografic” – Pamfile, Tudor
„Mitologie românească: Cu desene şi xilogravuri” – Olinescu, Marcel
„Sărbătorile la români: Studiu etnografic. Vol.2.: Păresimile” – * * *
„Credinţe şi superstiţii româneşti: După Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu” – Gorovei, Artur
„Etnologie românească: Tradiție. Cultură. Civilizație” – coordonatori: Sabina Ispas, Nicoleta Coatu
Vă așteptăm la Secția „Împrumut carte pentru adulți” pentru a vă oferi în dar un Mărțișor poetic care să vă aducă primăvara în suflete.