Noutăți la raft: astăzi despre biserici, economie, istorie universală și istoria României

„Drepturile omului în Vechiul Testament” – Varga, Cătălin

„Lucrarea aceasta, realizată de părintele Cătălin Varga, reprezintă o noutate în arealul vechi-testamentar românesc, mai ales datorită caracterului interdisciplinar pe care îl propune prin îmbinarea domeniului teologic cu cel politic. În cercetările actuale care vizează drepturile omului, nu se amintește decât tangențial despre originea biblică a acestora. Din aceste consinderente, credem că lucrarea de față, în care se oferă o perspectivă scripturistică de ansamblu asupra drepturilor omului, este binevenită. Datorită construcției și a elementelor dezbătute pe parcursul ei, lucrarea autorului constituie un reper în zona interferenței dintre drepturile civile și politice ale omului și spațiul teologic biblic românesc.” (Ioan Chirilă)

„O istorie din fărâme : Protopopiatul greco-catolic al Mureșului la începutul secolului XX” – Teodor, Corina

„Istoria protopopiatului greco-catolic de Târgu Mureș la început de secol XX reînvie memoria protopopului Dionisie Decei, a parohului George Târnăvean și a altor preoți dedicați muncii de păstorire a comunităților de credincioși și apostolatului. Adevărul revelează lumea reală, cu luminile și umbrele ei inerente, cititorul descoperind de multe ori „istorii” și trăsături de caracter pe care le regăsim constant în istoria lumii și în trecutul Bisericii. Istoria nu este numai o lecție despre trecut, ci și o lecție despre viitor, pentru cei care știu să vadă în spatele evenimentului petrecut în concretul istoriei cărămizile care clădesc evenimentele care vor urma. Este o istorie a ambientului pluriconfesional și multietnic al Ardealului, o lecție a conviețuirii, cu aceleași lumini și umbre, pe care Europa de azi o are de învățat, este o istorie a unei Biserici care face apostolatul refacerii unității creștine și a modului concret în care acest ideal se întruchipează în concretul istoriei.” (Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea)

„1 Decembrie 1918 : Radiografia unei zile” – Roșu, Tudor

„Era greu de tot să nu ți se încețoșeze privirea urmărindu-i cum veneau cu drapele, tarafuri, cu popi și învățători, bărbați bătrâni și maturi, femei și fete, în rânduiala străveche a unei priorități practicată în bisericuțele de lemn. Strănepoții umiliților de alte dăți aveau o ținută mândră în haina lor de sărbătoare, femeile câte-o floare de mușcată înflorită după geamul ferestrelor. Curând, imensa piață era o mare de oameni, deasupra cărora planau acordurile aceluiași Deșteaptă-te române!, pe care-l știa toată lumea. Ca săltate de valuri, din când în când apăreau purtate pe umeri figurile unor oratori, al căror cuvânt era însă sugrumat de „Vivat”-uri, de „Trăiască România Mare”. Strâmtoarea era așa de mare, încât mă miram că oamenii mai pot respira, că sub presiunea lor nu se dărâmau casele… (Eugen Hulea)

„Economia și pandemia : Ce urmează?” – Dăianu, Daniel

„Economia și pandemia. Ce urmează? ofera o analiză excelentă a contextului economic prezent. Examinarea efectelor pandemiei în economie ocupă un loc central în volum, care însa tratează și alte teme de interes actual pentru România, de la opțiunile de politici economice pâna la aderarea la zona euro. Este o carte ce îndeamnă la reflecție, necesitatea de reformare a capitalismului apare ca o consecință a schimbărilor structurale profunde care au loc în acest moment în economia globală.” (Laurian Lungu, doctor în economie, Cardiff Business School)

„Zece cezari : Împărații romani de la Augustus la Constantin cel Mare” – Strauss, Barry

„Într-o carte captivantă și densă, Barry Strauss ne oferă o istorie condensată și meticulos documentată a Romei și a imperiului ei prin intermediul a zece împărați și al epocilor în care aceștia au trăit: de la Augustus, întemeietorul imperiului, până la reformatorul Constantin, cel care l-a creștinat și i-a mutat capitala la Constantinopol. După căderea republicii, Roma a cunoscut suișuri și coborâșuri, a câștigat în splendoare și teritoriu, a avut mereu parte de războaie, de comploturi și crime, de mari transformări sociale, culturale, etnice si religioase, pentru ca, în final, să fie măcinată de propriile slăbiciuni. Fantomatica Ravenna, cu ultimele licăriri ale gloriei apuse a Romei, și țărmurile Bosforului, cu semețul Bizanț în plină ascensiune, în care Iustinian și Teodora au fost ultimii împărați vorbitori de latină, încheie itinerariul cronologic al unui imperiu care și-a lăsat o amprentă decisivă asupra destinelor a numeroase popoare de pe trei continente, printre care și cel român.” (Editura Polirom)