Noutăți la raft: astăzi despre Enciclopedia Banatului, filosofie analitică, învățământul teologic și scrieri monografice din Arad

„Despre viaţa lui Moise sau desavârşirea prin virtute” – Sfântul Grigorie de Nyssa

„Despre viața lui Moise sau desăvârșirea prin virtute a celui întru sfinți părintelui nostru Grigorie, Episcopul Nyssei Dar socotesc că nu mai trebuie să lungim cuvântul, care a infățișat toată viața lui Moise ca pe o pildă de virtute cititorilor. Căci celui ce tinde spre o viață mai înaltă, cele spuse îi vor fi nu puține merinde în drumul spre adevărata înțelepciune. Iar cel moleșit întru nevoințele virtuții, chiar dacă s-ar scrie cu mult mai multe decât cele spuse, nu va afla niciun folos din ostenealaă. Totuși, pentru a nu se da uitării ceea ce am arătat în Cuvântul înainte, unde stabilisem că viața desăvârșită este aceea în care niciun hotar nu oprește înaintarea, ci, creșterea spre mai bine a vieții săvârșindu-se pururea, e un drum al sufletului spre desăvârșire, bine ar fi ca, ducând cuvântul nostru până la sfârșitul vieții lui Moise, să întărim definiția dată de noi desăvârșirii. Fiindcă cel ce s-a înălțat prin atâtea urcușuri de-a lungul întregii vieți nu a încetat de a se ridica iarăși mai presus de sine, pentru ca, precum socotesc, prin toate să i se arate viața mai presus de nori și ca un meteor ce înaintează în eterul înălțimii gândite cu mintea (inteligibile), asemenea unui vultur.” – Sfântul Grigorie de Nyssa

„Dansul Ielelor și chemarea clopotelor ortodoxiei” – Drăgulinescu, Andrei

„Cartea de față a luat naștere în primul rând din dorința de a pune la îndemâna cititorilor o perspectivă argumentată asupra unor probleme foarte actuale. O parte din ele au fost gândite, inițial, pentru revista „Familia ortodoxă”, însă din cauza diemnsiunii prea mari și a altor teme mai presante la momentul respectiv, nu și-au găsit locul în paginile revistei. Temele sunt foarte diverse: de la radiografia interesului românilor pentru tabloide și știri de scandal, la goana după confort, la vaccinuri și, în fine, bolile la care ne predispune mânia – la care am adăugat un subiect mai nou și tot mai presant: școala online, alături de petrecerea a tot mai mult timp în viața virtuală în detrimentul celei reale.
Viața duhovnicească și viața ed zi cu zi nu sunt disjuncte – creștinul trebuie să calce a creștin atât în biserică și la rugăciune, cât și acasă și în lume, între oameni – și totodată să nu fie străin de problemele cetății. De aceea, am inclus în rândul problemelor tratate și o analiză pe care mi-am dorit-o cât mai documentată a unei teme ce atrage, periodic, atenția mass-media, și la care Biserica oferă un răspuns clar: problema incinerării.
Îmi doresc ca, în urma lecturii acestei cărți, cititorul să dobândească o înțelegere cât mai dreaptă cu privire la cele discutate aici și, prin rugăciune stăruitoare, să ceară de la Milostivul Dumnezeu puterea să se ferească de dansul ielelor care îl atrage cu mirajul său (atât virtual, cât și real) și să asculte mai degrabă chemarea clopotelor Ortodoxiei, ce îndeamnă la o viață cu Hristos, fie ea și în mijlocul lumii, dar nu lumească, ci în așteptarea adevăratei vieți, veșnice… ” – Andrei, Drăgulinescu

„Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Arad : Comunele județului Arad. vol. 3” – coordonatori Sorin, Buboacă; Doru, Sinaci

„Dicționarul istoric al localităților Județului Arad își propune să salveze istoria unor localități aflate în declin demografic, care, probabil, vor dispărea peste câțiva ani sau câteva decenii, pentru generațiile actuale și pentru posteritate. Dicționarul intenționează să facă cunoscute monumentele de patrimoniu ale municipiului Arad și ale orașelor și comunelor din județ, să stimuleze turismul local și regional, vizitarea de către elevi, studenți și tineri a unor monumente ecleziastice, de artă, fortificații, cetăți, poduri, troițe, case memoriale, muzee etc., reprezentative nu numai pentru județul nostru, ci și pentru România și spațiul Europei Centrale.” – Editura Gutenberg Univers

„Nu plângeți că mă duc de lângă voi : Viața „Sfântului Închisorilor”, Valeriu Gafencu” – Țene, Alexandru Florin

„Valeriu Gafencu a fost un suflet pur, plin de dragoste adevărată, pentru că a fost în permanent contact cu perfecțiune divină. La umbra crucii și a calvarului, a simțit dorința de a fi lângă Iisus Hristos, ca și când ar fi așteptat să-l ocrotească și să-l ia lângă Dânsul. A înțeles în mod sublim că legea supremă care conduce lumea este Iubirea, în sensul adevărat al Învățătorului suprem… Valeriu Gafencu și-a ales cetatea celestă, împreună cu cei martirizați. E <<Sfântul închisorilor>>, așa cum spune părintele monah Neculai.” – Ionuț, Țene

„Istoriografia. vol. 2” – Academia Română. Filiala Timişoara. Institutul de Studii Balcanice „Titu Maiorescu”. Enciclopedia Banatului.

„Nu avem încă Marea enciclopedie română. O lucrare de acest fel, de care doar puține culturi europene nu se bucură, nu este o simplă carte și nici măcar o utilă sursă de informații. Ea este cu mult mai mult: o oglindă a spiritualității naționale, în care aceasta se poate recunoaște și, totodată, un scut al ei. De aceea, în anul 2009, am lansat proiectul unei Enciclopedii a Banatului, pe care am gândit-o însă de la început ca parte a celei panromânești. Intuind dificultățile, nici mici și nici puține, care sunt de întâmpinat fie și în alcătuirea unei enciclopedii regionale, am devenit conștient că Marea enciclopedie română nu este realizabilă decât prin însumarea unor lucrări parțiale, care să o pregătească. Este scopul, sper nu prea îndepărtat, cu care am pornit la drum.”- Crișu, Dascălu

„Limbajul și crampele mintale : (De la Bolzano la Quine)” – Biriș, Ioan

„Într-o privire de sinteză, am putea spune că apariția filosofiei analitice a fost favorizată de trei situații: în primul rând, începând cu Bolzano, a fost conștientizată ideea că paradigma carteziană a cunoașterii, continuată și de către Kant, una adânc psihologizantă prin accentul pus pe „eu”, trebuie depășită, ca e nevoie de o „de – subiectivizare” a cunoașterii științifice, de aici ideea „expulzării” gândurilor din minte, pentru a se putea garanta obiectivitatea actului cognitiv; în al doilea rând, pe linia empirismului englez, s-a ajuns la concluzia că, în mod tradițional, culminând cu poziția lui Hume, empirismul s-a afundat și el in psihologism, accentul fiind pus pe relaționarea limbajului cu mintea, și că situația se schimbă abia cu John Stuart Mill, în centrul atenției fiind adusă de acum relația limbaj – lucruri, limbaj – lume exterioară; în al treilea rând, promotorii filosofiei analitice au și o solidă pregătire științifică, în special în matematici, logică și fizică, existând convingerea că procesul de „desubiectivizare” a cunoașterii nu se poate realiza în lipsa instrumentelor noii logici și ale matematicii.”- Ioan Biriș

„Lucius Annaeus Seneca : Viața, timpul și opera morală” – Guțu, Gheorghe

„Cine oare nu vede că în sufletul acestui om s-a dus o luptă pe care numai moartea avea să o curme, între doctrina unei școli de care din atâtea motive se simțea puternic legat și simțirea generoasă a unui suflet frumos, a acestei conștiințe care a vorbit pentru toate veacurile?Viața lui nu înfățișează oare spectacolul aceluiași tragic conflict? Predicatorul strălucit al virtuții, urmărind cu ardoare religioasă idealul înțelepciunii, era silit să fie preceptorul și sfetnicul unui Nero. „Nu s-a retras la timp din viața politică, nu a urmat întocmai prea frumoasele învățături ale predicii morale, a vorbit mai frumos decât a trăit”, spun cenzorii severi. Să acordăm acestei trufașe neîndurări satisfacția orgoliului facil și să păstrăm o respectuoasă tăcere în fața destinului acestui om rar, sortit să fie, și după moarte, victima nebuniei neroniene și a decăderii epocii. E singurul răspuns pe care acest suflet mare îl merită.” – Gheorghe, Guțu

„Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc (vol. 1)” – Academia Română. Secția de Științe Istorice și Arheologie ; coord.: Victor Spinei, Dorina N. Rusu

„De mai multe decenii, voci proeminente din mediile academice și universitare au militat persuasiv pentru ideea elaborării unei ample enciclopedii destinată consemnării datelor esențiale despre reprezentanții scrisului istoric, menită să configureze dinamica istoriografiei românești din cele mai vechi timpuri până în contemporaneitate. Făcându-se ecou al acestui curent de opinie, conducerea Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române a înscris în planul de cercetare prioritar al institutelor afiliate elaborarea unei lucrări de anvengură, care a solicitat nu numai erudiție, ci și trudă tensionată și epuizată. La realizarea sa s-au asociat și numeroși specialiști din afara institutelor Academiei, provenind din mediul universitar, muzeistic și arhivistic din România și Basarabia, care au etalat o lăudabilă solidaritate de breaslă, cu deferențe față de valorile profesionale.

Precum relevă însuși titlul lucrării, aceasta este prioritar focalizată spre exponenții branșei istoricilor, având în vedere toate ramurile principale adiacente domeniului lor: arheologia, numismatica, epigrafia, sfragistica, diplomatica, heraldica, genealogia, paleografia, prosopografia etc. Reconstituirea penetrantă a evoluției complexe a societăților revolute sau contemporane nu este posibilă însă numai prin expunerea și prospectarea evenimentelor și fenomenelor de factură strict istorică, ci este stringent necesară o perspectivă plurifațetată a ansamblului devenirii umane, implicând vaste cunoștințe din sfera geografiei, geologiei, climatologiei, toponimiei, antropologiei, demografiei, sociologiei, etnografiei, folcloristicii, dreptului, religiei, culturii, artelor, care să permită comprehensiunea mediului ambiant, structurii fiziologice, componentelor lingvistice, etnologice, juridice și confensionale, competențelor organizatorice și culturale etc., ce definesc universul antropomorf, fapt ilustrat de marile sinteze dedicate evoluției umanității, concepute de-a lungul timpului de savanți de notorietate.” – Victor Spinei, Dorina N. Rusu