Noutăți la raft: astăzi despre poezii, aforisme, cugetări și maxime

„Mlădița, suflet frumos” – Neron, Mircea

„În conținutul volumului, se regăsesc întâmplări pe care le mărturisesc cu bucurie și emoție, trăiri suflețești cu aduceri aminte, alături de Mlădița, suflet frumos. Perioada anilor 1970 -`80 a fost marcată de procesele care vizau dezvoltarea și modernizarea orașului. Nu pot să cred că ar exista om care să nu iubească Aradul. Chiar și în cele mai grele încercări pentru oraș și pentru locuitori, tot încântător a rămas, cu arădenii lui buni. Poate sunt subiectiv, este credința mea. Se spune că cine bea apa din Arad nu mai pleacă.” – Mircea, Neron

„75 de maxime ale înțelepciunii în viață” – Magheru, Paul

„În această carte veți găsi spiritul autorului, veți simți spiritualitatea omenească așa cum s-a străduit s-o cunoască, s-o înțeleagă și să o trăiască un om ca oricare dintre binevoitorii cititori.”- Editura Universității din Oradea

„Un strop de culoare : jurnal de versuri” –  Burcea, George

„Versurile lui George Burcea te fac pur și simplu să îți amintești de emoții. De la naștere la moarte, de la iubire la pierderea ei, de la copilărie la maturitate, printre rândurile sale, așternute negru pe alb, vezi și simți culorile momentelor. Descoperi un suflet, un dor, o iubire. Afli despre o poveste care poate fi a ta. Folosește aceleași nuanțe, dar creezi altceva. Știi? Momentele trec, dar ele, culorile, rămân! Depinde doar de noi să alcătuim tabloul. Iar poezia lui George Burcea chiar asta face: aduce Un strop de culoare vieții tale!” – Antonia Bogdana Bălan, scriitoare

„Ziceri : (zicale, zicători, aforisme, cugetări, maxime, expresii, exprimări, reflecții… și toate ălea)” – Rîpă, Constantin

„De la mitul lui Sisif, nici un efort inutil nu apare mai inutil!

Absența, poate fi cea mai vie prezență (în amintirea cuiva).

Sfârșitul lumii e în fapt sfârșitul fiecăruia dintre noi (la timpul lui).

Destin nu au numai oamenii, ci totul din univers, chiar și el însuși.” – Constantin, Rîpă

„La noi nu colindă muierile! : Putere la feminin, implicare, bășcălie și blestemul sărăciei” – Lung, Iulia

„Toată viața m-am străduit să transform imposibilul în posibil, convinsă fiind că, atunci când spunem „nu se poate”, de fapt spunem „nu vreau de ajuns”. Am pierdut de multe ori. Număr până la urmă doar ceea ce am câștigat, chiar dacă a fost puțin. Pentru că, într-un mod dificil de acceptat, în viețile noastre de fapt contează doar binele.”- Iulia, Lung

„Non credo : Poezii” – Rîpă, Constantin

„Constantin Rîpă este unul dintre acei rari poeți care, aflându-se în Vasul etanș al muzicii, în lumea sunetului pur, aude deodată cuvinte și-n revelația ce-i este dată, se trezește jucându-se cu ele. Mai târziu, când i se va îngădui de către copozitor, va afla că acest alt joc periculos se numește poezie. El va pendula apoi toată viața între cele două arte, ca între două iubiri. Constantin Rîpă este, așadar, un „bigam” trecut pe la două altare. De muzica lui nu mă pot apropia decât în ascultare, nefiind eu un scufundător în apele ei, de poezie da, mai ales când suntem împreună ca să nu devină bănuitor. Acestei cărți- un vânt bun în coamele poemelor ei!” – Marcel, Mureșeanu

„Ekaterine” – Spătaru, Cătălin

„Ea rescrie istoria echilibrând balanța memoriei încărcate cu uciderea filosoafei Hypatia de către parabolanii creștini în urma unei intrigi politico-religioase. Ea este cea care iubind cunoașterea și un bărbat creștin ajunge sfântă pentru creștinii, pe care îi apără înfruntând filosofii și pe împărastul roman Maximinus Daza. Ea cunoaște miraculoasa viețuire în pustiul asceților și ajunge să moară pentru Iubirea divină încarnată. Ea unește filosofia cu religia prin viața și moartea ei. Ea, Ekaterine, filosoafa păgână, martira creștină, piere la apusul lumii romane, renăscând într-o altă lume.”- Editura Hoffman