Noutăți la raft: astăzi despre sustenabilitate, globalizare, exercițiul fizic și educația postpandemică

„Zorii tuturor lucrurilor : o nouă istorie a omenirii” – Graeber, David; Wengrow, David

„Zorii tuturor lucrurilor îşi propune un ţel ambiţios: să răstoarne tot ce credeam noi despre originile şi evoluţia societăţilor umane. Cartea urmăreşte să sintetizeze descoperirile arheologice din ultimele decenii care nu au reuşit să iasă din revistele de specialitate şi să intre în conştiinţa publicului.” – The New York Times

„O istorie naturală a exercițiului fizic : Știința mișcării, a odihnei și a sănătății” – Lieberman, Daniel E.

„Daniel Lieberman dărâmă mituri, ne spune la ce fel de exerciţii fizice ne pricepem şi cum contribuie acestea la sănătatea noastră. Cel mai important este că nu îi judecă pe cei cărora, ştiind că trebuie să facă mişcare, acest lucru li se pare totuşi dificil.” – The New York Times

„Persoana întâi singular” – Murakami, Haruki

„Ficțiunea înseamnă magie. Asta mi-am tot repetat citind Persoana întâi singular, strălucitul volum de povestiri al lui Haruki Murakami. Oricum ai vrea să descrii literatura lui – realism magic, realism supranatural –, Murakami îi pune pe cititorii săi din întreaga lume în fața unor întrebări esențiale pe care numai arta le poate prilejui: ce înseamnă să port cu mine bagajul propriei identități? Cine este eul din mintea mea raportat la lumea exterioară? Este omul care eram cu ani în urmă aceeași persoană care sunt acum? Poate un nume să fie furat de o maimuță?” – The New York Times Book Review

„Teoria dezvoltării sustenabile : O abordare critică” – Pohoață Ion, Diaconașu Delia Elena, Crupenschi Vladimir Mihai

„Excepțional documentată, scrisă cu un simț critic și o profunzime care reflectă remarcabila experiență universitară a autorilor, lucrarea este o invitație la analiză teoretică și la contextualizare. Autorii rezolvă magistral conflictul dintre vechi și nou, arătând că nu tot ce este vechi este învechit și nu tot ce este nou ne asigură progresul. O carte remarcabilă, care va deveni o piatră de temelie în peisajul academic românesc.” – Elena Druică, Universitatea din București

„Revolta : În tranșeele luptei împotriva globalizării” –  Eyal, Nadav

„O relatare bine scrisă, care te pune pe gânduri, despre actuala criză a globalizării. Nu toată lumea va fi de acord cu interpretarea lui Eyal, dar puțini vor rămâne indiferenți.” – Yuval Noah Harari, autor al bestsellerului Sapiens

„Școala viitorului sau viitorul școlii : Perspective asupra educației postpandemice” – volum coordonat de Emil Păun

„Contextul pandemic, cu efecte majore asupra școlii și a educației în ansamblu, i-a determinat pe autorii volumului să ia parte, prin mijloace de comunicare online, la o dezbatere privind viitorul școlii și noua normalitate a proceselor educative și pedagogice, astfel încât ideile discutate s-au concretizat în nouă capitole cuprinzătoare, bazate pe experiența acestora în cadrul unor universități din România și din alte trei țări europene. Analizând o serie de teme de maximă actualitate, volumul coordonat de Emil Păun propune strategii de schimbare a culturii școlare și a învățământului clasic în perioada postpandemică și sugerează soluții pentru viitor. Cartea le este utilă tuturor celor preocupați de educație, școală, pedagogie – studenți, părinți, profesori – și, în aceeași măsură, este de interes și pentru decidenții din domeniul politicilor educaționale.” – Editura Polirom

„Povestiri despre oameni obișnuiți” – Vosganian, Varujan

„O carte despre întâmplările neobișnuite din viața oamenilor obișnuiți, care își trăiesc patimile, nădejdile și dezamăgirile, extazul și disperarea fără ca noi să le observăm, fie că e vorba de tânărul emigrant alungat din Italia de epidemie, de șoferul care își caută în vis copilul pierdut neștiind că el există sub ochii lui, de bătrânul apostol al iubirii necondiționate care plantează un cireș întru regăsirea paradisului pierdut, de tânărul care își trăiește netemperat frustrările corporatiste, de nobila lume a aristocrației, atât de fragilă în fața mafiei imobiliare, de ipohondrul aruncat, precum bravul soldat Švejk, în vâltoarea războiului mondial împotriva virusului corona, de distinsa profesoară care trece, oscilând între pudoare și nesăbuință, prin crizele vârstei a doua, de veteranul din Afganistan pentru care, obsesiv, fiecare pas rămâne o amenințare, ca și cum ar călca pe un câmp de mine, de părintele dispus să ucidă pentru a răzbuna răpirea fiicei lui, răpire care, în cazul atâtor alte fete românce, rămâne nepedepsită. Prinși în lupta cu greutățile vieții, ei trebuie să înfrunte provocările cotidianului românesc, rezervor nesecat de probleme, mai ales în contextul izolării aduse de pandemie. Poate și de aceea simpatia autorului pentru protagoniștii povestirilor sale – alimentată de o încredere manifestă în forța părții luminoase a naturii umane – este perceptibilă chiar și atunci când ironia sa la adresa universului corporatist, a relațiilor deseori falacioase din mediul virtual și a intoleranței față de semeni a celor terorizați de molimă nu-i cruță nici pe cei care devin victimele acestora.” – Editura Polirom