Obelisc; Piaţa 13 Generali (Subcetate); Granit; 1881; Autor necunoscut.
Consemnări patrimoniale: HCLMA 196/1999; HCJ 53/2001, poz. 20
Execuţia celor 13 generali ai Armatei Republicane Ungare, condamnați la moarte de instanța militară de judecată a avut loc în dimineaţa zilei de 6 octombrie 1849, în șanțul dintre cazematele exterioare ale Cetăţii arădene.
În 1867, din iniţiativa dulgherului arădean, Barabas Peter şi a honvezilor veterani s-a încercat marcarea locului supliciului, prin fixarea unui dud cu 13 ramuri, în Sigmundhausen (Subcetate). În 1871, Asociația Aradi Honvedegylet a aşezat, ca semn memorial, o piatră cubică, înlocuită în 1874, cu o rocă mai mare. După mai multe demersuri oficiale la 6 octombrie 1881, a fost montat obeliscul de granit actual, cu o inscripţie în limba maghiară pe fațada dinspre vest: Az Aradi tizenhárom / kivégeztetési helyének megörökitésére emeltetett, 1881 oktober 6-án, adică: Ridicată în 6 octombrie 1881, pentru perpetuarea locului execuţiei la Arad, a celor 13 martiri.
Monumentul a fost marcat în 1883 cu un gard din fier forjat şi înălţat pe o movilă artificială din pământ. Cele patru laturi au fost însemnate în limba maghiară prin incizie cu texte. Pe fațada principală dinspre vest data execuției 1849 / OCTOBER 6-IKE și denumirea monumentului AZ ARADI TIZENHAROM / VERTANU / KIVEGEZTETESI / EMELTETETT / 1881 / OCTOBER 6, adică Cei Treisprezece Eroi Martiri Executați la Arad / Ridicat / 1881/ octombrie 6. iar pe celelalte numele lor. Treptele din beton săpate în movilă spre vest, la fațada principală, înlesneau accesul pentru depunerea coroanelor şi a jerbelor cu flori.
În 1911, au început cercetările în teren pentru descoperirea locului execuţiei şi reînhumării grupat a victimelor. În 1913 au fost descoperite, întâmplător de către copiii angajaţilor civili ai cetăţii, chiar lângă peretele unui bastion, rămăşiţele pământeşti ale celor patru generali executaţi prin împuşcare. Osemintele lor au fost depuse cu ceremonial religios într-o nişă creată special pentru acest lucru.
C prilejul aniversării a 125 de ani de la execuţia generalilor (1974), obeliscul a fost curăţat, dâmbul de pământ taluzat cu pietre. Pe monument a fost amplasată o placă din marmură albă cu text bilingv în relief ÎN MEMORIA GENERALILOR AULICH LAJOS, DAMJANICH / LAJOS, DESSEWFFY ARSZTID, / KISS ERNO, KNEZICH KAROLY / LAHNER GEORG, LAZAR VILMOS, / LEININGEN WESTERBURG KARL / NAGY JOZSEF, POLTEMBERG / ERNEST, SCHWEIDEL JOZSEF, / TOROK IGNAC, VECSEY KAROLY / DIN ARMATA REVOLUŢI- / ONARĂ MAGHIARĂ DE LA 1848-49 EXECUTAŢI LA 6 OCTOMBRIE 1849 / DIN ORDINUL AUTORITĂ- / ŢILOR IMPERIALE HABSB- / URGICE și AZ 1848-1849-ES MAGYAR / FORADALMI HADSEREG / TABORNOKAINAK EMLE- / KERE, AKIKET 1849 OK- / TOBER 6 AN A HABSBURG / CSASZARI HATOSAGOK / PARANESARR KIVEGEZTEK.
Tot atunci, după ce au fost așezate într-un sicriu și reînhumate osemintele a 11 martiri. Mormântul lui Kiss Erno, în prezent se află la Elemir (Serbia) iar cel al lui Dessewffy Arisztid în Marhan (Slovacia).
Pentru comunitatea maghiară din Arad, Monumentul celor 13 Generali din Subcetate, a devenit un loc de pelerinaj, de pioasă aducere aminte şi cinstire a Eroilor.
