„Petru M. Haş debutează la 22 ani cu un volum de excepţie, „Dor negru” (1969), dovedind un spirit precoce şi o atitudine de iconoclast. În ciuda afişării unui stil simplu şi aparent banal, cuvântul este „în realitate tensionat de poezia stranie a cotidianului care, scos din context devine bizar” (Livius Ciocârlie, 1981)
Pentru M. Haș a fost unul dintre poeții naționali, arădeni prin rădăcini, care a îndrăznit să-și asume condiția boemă până la capăt, fără să-i pese de modul în care a fost privit, etichetat, judecat chiar.
El a crezut mereu în condiția sa de poet, poetul ca profet al cetății asumându-și fără compromisuri condiția sa literară. La vremea când 6 poezii patriotarde adăugate unui volum în așteptare ar fi făcut diferența integrării și acceptării sale în linia întâi a poeților regimului comunist, asigurându-i nu doar notorietate, cât bunăstare materială, Petru M. Haș a zis: Nu! A fost un zdruncinător de cacoane poetice, dar și sociale, am îndrăzni.
Poet, publicist, profesor. S-a născut la 10 iulie 1947 în comuna Mişca, judeţul Arad. Părinţii: ţărani; tata, Mihai, mama, Maria, născută Lungu. Studii: şcoala de 7 ani, în comuna Mişca, Liceul teoretic în Chişineu-Criş (1964). A absolvit Facultatea de filologie a Universităţii din Timişoara, cu licenţă, în 1973. Debutează cu poezie în revista „Steaua” din Cluj, nr.1, ianuarie 1967. Debutul în volum: Dor negru (1969), poeme. Activitatea: paralel cu cea de profesor, în Făgăraş şi Arad a desfăşurat o activitate de jurnalist. Colaborează la diferite reviste din ţară: „Steaua”, Cluj, (1967-1970), şi apoi sporadic, „Tribuna”, Cluj, „Familia” Oradea, (1967-1968), „Astra”, Braşov, (1980-1998), „Arca”, Arad, (1990-2014), „Luceafărul”, Bucureşti, „Vatra”, Târgu Mureş, „Cronica”, Iaşi, „Convorbiri literare”, Iaşi, „Orizont”, Timişoara, (1970-1974), „Apostrof”, Cluj, „Interval”, Braşov. Petru M. Haş a apărut şi în Gefärliche Serpentinen, Rumänische Lyrik der Gegenwort, Edition Druckhaus, Berlin. Membru al Uniunii Scriitorilor. Premiul „Opera omnia” al Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor (2010).
Viața sa retrasă și eclipsată social, dar dedicată culturii și poeziei, în special, l-a determinat pe criticul literar, eseistul și poetul, Gheorghe Mocuța să afirme: ”marginalul și-a făcut treaba, n-a umblat degeaba prin cafenele.”
«Erau toţi morţi de foame// În faţa lor şedea o cutie cu măsline!// Şi naiba ştie de ce/ le era ruşine să moară// Şi ca să scape ei de ruşine/ au cercat să violeze cutia/ şi n-au reuşit. Deşi gândeau/ că-n ea e istoria antică/ Socrate şi Geografia// Şi-a venit pă urmă unu/ c-un cleşte/ un tolomac/ şi chiar că i-a venit/ cutiei de hack.// Dovadă că nici el/ nu era oarecine/ după ce-o desfăcu/ a chiar mîncat dintr-însa/ vreo două trei măsline” (Cutia cu măsline/Petru M. Haș)
Petru M. Haș a plecat dintre noi să poetizeze Adevărul Absolut.
Drum lin, poete!