Clădirea cu două etaje de pe strada Horia, nr. 3-5, este importantă nu prin istoria care s-a desfășurat între pereții ei, ci prin arhitectul care a proiectat-o. Este vorba de Lajos Szántay, Ludovic Szantáy după ce a devenit cetățean român. Clădirea, cunoscută sub numele de „Palatul Szantáy”, a fost ridicată între anii 1905-1912.
Unul din cei mai importanți arhitecți ai Aradului, dacă nu cel mai important, s-a născut, conform memoriului redactat la 29 iulie 1957, aflat în arhiva Uniunii Arhitecților din România, la 20 februarie 1872, în Arad. Familia modestă a viitorului arhitect, era compusă din dulgherul Lajos Szántay – tatăl și casnica Terezia Szántay – mama. Rămas orfan de tată, după ce își finalizează educația preuniversitară, între 1890-1895, a urmat cursurile de arhitectură din cadrul Politehnicii din Zürich, unde a obținut titlul de arhitect.
După satisfacerea serviciului militar la .Arad și un stagiu de acumulări mai ale practice pe lângă mari arhitecți, constructori și antreprenori budapestani, în anul 1902 s-a revenit la Arad. Aici, și-a deschis un birou de proiectări și construcții. Din această poziție, a început activitatea sa de îmbogățire a patrimoniului arhitectural al Aradului.
După Marea Unire, a decis să rămână în orașul său natal, obținând cetățenia română pentru întreaga sa familie. Cu toate acestea, doar în anul 1933 a devenit membru al Corpului Arhitecților din România.
După instaurarea regimului comunist, nici L. Szantáy nu a scăpat de represiunile acestui regim, căruia i-au căzut victimă personalități ai vechiului regim, indiferent de apartenența lor etnică, dar care aveau o origine socială „nesănătoasă”. În consecință, în anul 1961 la 8 martie, a murit lipsit de averea sa care i-a fost naționalizată, fiind lipsit de vreun venit, care chiar dacă i-a fost acordat în cele din urmă, a venit prea târziu.
Pentru cunoașterea contribuției sale la arhitectura Aradului, redăm construcțiile cele mai importante pe care le-a realizat, așa cum au fost ele enumerate de către L Szantáy în memoriul amintit mai sus, publicat în Revista Arhitectura, din 8 mai 2014.
Palatul Bohuș (1912-1913), Blocul situat la intersecția străzilor 7 noiembrie (str. Episcopiei) și Horia nr. 3-5, Palatul cultural (1911-1913), Biserica luterană sau biserica roșie (1904-1906), Uzinele Textile din Arad, UTA (1923-1924), Magazia de cereale și mărfuri (1925), Magazia pentru materiale feroase (1930) fost Andrenyi, Spitalul dermato-veneric din strada Dobrogeanu Gherea, Fostul sediu al Camerei de Muncă (1922), Îngrășătoria de porci Arad-Gai-Ciala (1926), Blocul din Bd. Republicii (B-dul Revoluției) nr. 87, Blocul din Bd. Republicii nr. 80, Baia Sănătatea, fostă Simay, Blocul fostei Bănci Arad Cenad (1909), Blocul fost Hunyadi, str. Liszt nr. 4 colț cu str. Românului, Diecezana, din strada Eminescu nr. 18 (1908), Școala elementară Arad Gai, Biserica reformată, strada Calvin (Vârful cu Dor) (1926), Blocul mare al Diecezei luterane, Piața Luther (1904 -1906), Cinema-teatrul, Bd. Republicii colț cu str. Crișan, Blocul din Bd. Republicii nr. 90, Blocul Feher, Bd. Lenin (D-dul Vasile Milea) vis-a-vis de Palatul Tribunalului, Vila Zoltan Szabo Baracka, Podgoria, Arad, Vila soției lui B. Lengyel, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, Monumente funerare ale familiilor Petre Kornett, Ludovic Papay, Nicolae Doka, Francisca Sugar Faludi, în cimitirul Eternitatea din Arad, și al familiei Seidner, în cimitirul evreiesc din Arad, Imobile cu 2 etaje: Roth – strada Cloșca, Fiedler – strada aviator Georgescu, Karel – strada Eminescu, Soor – strada Alexandru, Bing – Bd. Republicii, dr. Sârbu – strada Gh. Lazăr, Clădiri cu un etaj: Sebesy – strada Anatole France, Nemeș – Bd. Republicii, Brasch – strada Crișan, Brunner – strada Ceaikovsky, dr. Kopf – strada 7 noiembrie, Frank – strada Eminescu, Stoll – strada Alexandrescu, Breda – Bd. Armata Poporului, Parohia ortodoxă română – strada 7 noiembrie, Parohia ortodoxă română – strada Simion Barițiu, Reiner – strada Soarelui, Haasz – Bd. Dragalina, Deutsch – Bd. Armata Poporului, Seidner – strada I. Chendi, Bleicziffer – strada I Chendi, Polcean – strada Șincai, Gabor – Bd. Armata Poporului.
Text de profesor dr. habil. Corneliu Pădurean
