Petar Bojici (Bizic) a fost consilier al oraşului Arad (1778), judecător (1791-1793) şi epitrop al Bisericii Sârbe, cu locuința în apropierea Pieței Verzi (intersecția dinspre vest a străzilor Jakob Cardos, Bârsei cu Badea Cârțan. A înființat fundația care i-a purtat numele, acordând burse copiilor săraci din eparhia ortodoxă arădeană. A mai făcut numeroase donații mănăstirii din Bezdin și Bisericii Sfinților Apostoli Petru și Pavel din Arad (unul din clopote). Împreună cu Sava Tekelija, a participat în 1770, ca delegat al Comunităţii Sârbe la Congresul Iliric de la Timişoara. A murit în 5 decembrie 1799 fiind înmormântat în cimitirul din Jurul Bisericii Sârbești. În prezent crucea de la căpătâi este fixată pe peretele absidei altarului şi poartă următoarea inscripţie în limba sârbă, care în traducere are următorul conținut: Aici odihneşte robul lui Dumnezeu domnul Petar Bojici, locuitor al Aradului şi roaba lui Dumnezeu mai înainte adormită fiica sa Ielena. A trăit 58 de ani. A răposat la 5 decembrie 1799 la Arad. Еl însuşi, prin strădanie nobilă, a ridicat această cruce spre veşnica pomenire.
