Secția „Împrumut carte pentru adulți” a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad vă prezintă expoziția Poveste de iarnă cu enciclopedia Crăciunului și volume despre poezii, tradiții și rețete specifice Sărbătorile de iarnă.
„Crăciunul în România este o sărbătoare pitorească, marcată de obiceiuri străvechi și activități de grup care cinstesc vremurile trecute. Deși religia majoritară este creștinismul ortodox, românii își țin sărbătoriile după calendarul gregorian, respectat în Europa Occidentală. Sărbătorile încep pe 5 decembrie, în ajunul zilei de Sfântul Nicolae, când copiii își așează frumos ghetele lustruite, în speranța că sfântul, Moș Nicolae, va trece în timpul nopții și va lăsa în ele dulciuri și mici daruri; copiii obraznici se pot așteapta însă la o nuia. Pe 20 decembrie, când este cinstit Sfântul Ignatie, în zonele rurale se desfășoară un obicei ciudat. Porcul din gospodărie este tăiat și pârlit cu un șomoiag de paie. Apoi este tămâiat, iar stăpânul casei face deasupra lui semnul crucii. Urmează pomana porcului, la care sunt invitați și vecinii.
Ajunul este ziua în care românii împodobesc bradul de Crăciun; pe lângă obișnuitele ornamente și ghirlande, în pom sunt atârnate (la fel ca în Ungaria), bomboane învelite în staniol. În noaptea de Ajun, copiii se duc la colindat, interpretând cântece despre Nașterea lui Iisus. Unii dintre ei duc o stea în vârful unui par, iar în stea, o lumânare luminează o imagine a Sfintei Familii sau o altă scenă biblică. Cei colindați le dau bani, fructe sau dulciuri. Tradiția colindelor este adânc înrădăcinată în România; printre cele mai des cântate se numără „Astăzi s-a născut Hristos”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Trei păstori” și „La Bethleem colo-n jos”. Darurilor sunt aduse în seara de Ajun de Moș Crăciun, care intră în casă pe coșul sobei. (În perioada comunistă, locul lui a fost luat de varianta de inspirație sovietică Moș Gerilă, care a dispărut acum). Masa din seara de Ajun include carne de porc, ciorbă, sarmale în foi de varză, cozonac și în unele regiuni o prăjitură ale cărei straturi de aluat simbolizează scutecele pruncului Iisus. În ziua de Crăciun, după ce se întorc de la biserică, românii se așează la o altă masă îmbelșugată, stropită cu cantități substanțiale de țuică și vin. Festinul de Anul Nou este de asemenea obligatoriu. Printre preparatele tradițiționale la acestea din urmă se numeră caltaboșul, toba, sarmalele, purcelul de lapte, curcanul și, ca desert, plăcinta cu răvașe.
Perioada dintre Crăciun și Anul Nou este caracterizată de obiceiuri specifice. La Plugușor, tinerii de la sate obișnuiesc să împodobescă un plug cu panglici și să-l poarte din casă în casă, recitând versuri ce amintesc de împăratul roman Traian, care a colonizat regiunea în secolul I d. Hr. Astăzi s-a cam renunțat la plug, iar tinerii costumați cântă, pocnesc din bice, sună din zurgălăi și din buhai. În obiceiul Capra, care poate fi întâlnit până de Epifanie – Botezul Domnului – și care poate fi derivat dintr-un ritual precreștin al fertilității, un bărbat deghizat în capră sau în alt animal joacă acompaniat de muzicanți. (Similar, dar mai puțin întâlnit, este jocul ursului). Viflaimul este un tip de teatru popular religios apărut în secolul al XVII-lea, care include personaje mascate precum Moșul sau Mortea. În ziua de Anul Nou, copii merg din casă în casă cu o SORCOVĂ, o ramurică decorată cu flori artificiale, și recită o poezie în care le urează un an bun celor pe care îi sorcovesc, lovindu-i ușor cu bățul împodobit. În unele zone, familiile presară boabe de cereale în casă, ca simbol al doritei prosperități.” – Enciclopedia Crăciunului – Bowler, Gerry
Colinde, colinde!
Colinde, colinde!
E vremea colindelor
Căci gheața se’ntinde
Asemeni oglinzilor.
Și tremură brazii
Mișcând ramurelele
Căci noaptea de azi-i
Când scântee stelele.
Se bucură copiii
Copiii și fetele
De dragul Mariei
Își pieptenă pletele,
De dragul Mariei
Ș’a Mântuitorului
Lucește pe ceruri
O stea călătorului.
Autor : Mihai Eminescu
„Enciclopedia Crăciunului”- Bowler, Gerry
„Rețete alese pentru Post și Crăciun” – Lazăr, Simona
„Rețete de sărbători : 100 de preparate festive” – coord.: Ioana Irimiea
„Crăciun cu Rosamunde Pilcher” – Rosamunde Pilcher ; trad.: Odette Sofronescu
Vă așteptăm la Secția „Împrumut carte pentru adulți” pentru a vă oferi în dar o poezie de iarnă și saloane care să vă aducă sărbătoarea în suflete.