Debian GNU/Linux a fost prima data prezentat în 1993. Fondatorul proiectului, Ian Murdock, a imaginat o distribuție complet non-comercială dezvoltată de sute de voluntari în timpul lor liber. La început cu sceptici mult mai numeroși decât optimiștii, proiectul părea inițial că e sortit pieirii, dar în realitate s-a întâmplat altfel. Debian nu numai că a supraviețuit, dar a evoluat și în mai puțin de o decadă a devenit cea mai mare distribuție și cel mai mare proiect software de colaborare.
Povestea de succes a Debian GNU/Linux poate fi ilustrată de următoarele cifre. Este dezvoltat de peste 1000 de programatori voluntari, repositoriul de software conține mai mult de 20000 de pachete compilate pentru 11 arhitecturi de calculator diferite și a inspirat peste 120 de noi distribuți bazate pe Debian. Aceste cifre nu au fost niciodată depășite de nici o altă distribuție bazată pe kernelul Linux. Dezvoltarea propriu-zisă a distribuției este realizată prin intermediul a trei ramuri ale distribuției sau chiar patru (dacă este inclusă și varianta experimentală a distribuției) ordonate după nivelul de securitate: instabilă (cunoscut ca „Sid”), în testare și stabilă. Această stabilizare și integrare progresivă a pachetelor și caracteristicilor, precum și mechanismul de control al calitații specific proiectului, au imprimat proiectului reputația de fi cea mai testată și stabilă distribuție disponibilă.
Totuși modul îndelungat și complex al dezvoltării are și câteva dezavantaje: varianta stabilă Debian nu este întocmai actulă și pachetele de programe au versiuni învechite, cu atât mai mult cu cât lansarea versiunii stabile se face într-un interval de 1 până la 3 ani. Utilizatorii care doresc să aibe versiune programelor folosite la ultima lor versiune folosesc versinile mai instabile ale distribuției. Totuși pentru versiune stabila exista un repositoriu separat numit „backports” care oferă versiuni actualizate pentru pachete cruciale precum, browsere sau suite office. Structura extrem de democratică de organizare a proiectului a dus de multe ori la opoziție interne între dezvoltatori. Acest aspect a dus la îngreunarea luării unor decizii capitale care să ducă și mai departe dezvoltarea proiectului și a distribuției.
- Pros: Very stable; remarkable quality control; includes over 20,000 software packages; supports more processor architectures than any other Linux distribution
- Cons: Conservative – due to its support for many processor architectures, newest technologies are not always included; slow release cycle (one stable release every 1 – 3 years); discussions on developer mailing lists and blogs can be uncultured at times
- Software package management: Advanced Package Tool (APT) using DEB packages
- Available editions: Installation CD/DVD and live CD images for 11 processor architectures, including all 32-bit and 64-bit processors from Intel, AMD, Power and others
- Suggested Debian-based alternatives: Ubuntu, MEPIS Linux (desktop with KDE), KNOPPIX (live CD with LXDE), CrunchBang Linux (desktop with Openbox), aptosid (desktop with KDE or Xfce), Saline OS (desktop with Xfce), Parsix GNU/Linux (desktop with GNOME)
Sursa: http://distrowatch.com/dwres.php?resource=major
Debian GNU/Linux a fost prima data prezentat în 1993. Fondatorul proiectului, Ian Murdock, a imaginat o distribuție complet non-comercială dezvoltată de sute de voluntari în timpul lor liber. La început cu sceptici mult mai numeroși decât optimiștii, proiectul părea inițial că e sortit pieirii, dar în realitate s-a întâmplat altfel. Debian nu numai că a supraviețuit, dar a evoluat și în mai puțin de o decadă a devenit cea mai mare distribuție și cel mai mare proiect software de colaborare.
Povestea de succes a Debian GNU/Linux poate fi ilustrată de următoarele cifre. Este dezvoltat de peste 1000 de programatori voluntari, repositoriul de software conține mai mult de 20000 de pachete compilate pentru 11 arhitecturi de calculator diferite și a inspirat peste 120 de noi distribuți bazate pe Debian. Aceste cifre nu au fost niciodată depășite de nici o altă distribuție bazată pe kernelul Linux. Dezvoltarea propriu-zisă a distribuției este realizată prin intermediul a trei ramuri ale distribuției sau chiar patru (dacă este inclusă și varianta experimentală a distribuției) ordonate după nivelul de securitate: instabilă (cunoscut ca „Sid”), în testare și stabilă. Această stabilizare și integrare progresivă a pachetelor și caracteristicilor, precum și mechanismul de control al calitații specific proiectului, au imprimat proiectului reputația de fi cea mai testată și stabilă distribuție disponibilă.
Totuși modul îndelungat și complex al dezvoltării are și câteva dezavantaje: varianta stabilă Debian nu este întocmai actulă și pachetele de programe au versiuni învechite, cu atât mai mult cu cât lansarea versiunii stabile se face într-un interval de 1 până la 3 ani. Utilizatorii care doresc să aibe versiune programelor folosite la ultima lor versiune folosesc versinile mai instabile ale distribuției. Totuși pentru versiune stabila exista un repositoriu separat numit „backports” care oferă versiuni actualizate pentru pachete cruciale precum, browsere sau suite office. Structura extrem de democratică de organizare a proiectului a dus de multe ori la opoziție interne între dezvoltatori. Acest aspect a dus la îngreunarea luării unor decizii capitale care să ducă și mai departe dezvoltarea proiectului și a distribuției.
- Pros: Very stable; remarkable quality control; includes over 20,000 software packages; supports more processor architectures than any other Linux distribution
- Cons: Conservative – due to its support for many processor architectures, newest technologies are not always included; slow release cycle (one stable release every 1 – 3 years); discussions on developer mailing lists and blogs can be uncultured at times
- Software package management: Advanced Package Tool (APT) using DEB packages
- Available editions: Installation CD/DVD and live CD images for 11 processor architectures, including all 32-bit and 64-bit processors from Intel, AMD, Power and others
- Suggested Debian-based alternatives: Ubuntu, MEPIS Linux (desktop with KDE), KNOPPIX (live CD with LXDE), CrunchBang Linux (desktop with Openbox), aptosid (desktop with KDE or Xfce), Saline OS (desktop with Xfce), Parsix GNU/Linux (desktop with GNOME)