Prezentare openSUSE pentru Test-Drive

Începuturile distribuției openSUSE datează încă din 1992 când 4 fani linux din Germania (Roland Dyroff, Thomas Fehr, Hubert Mantel and Burchard Steinbild) au lansat proiectul sub numele de SuSE (Software und System Entwicklung) Linux. La începuturi compania vindea seturi de diskete floppy cu Slackware Linux, dar nu după mult timp SuSE Linux a devenit o distribuție independentă odata cu lansarea versiunii 4.2 în Mai 1996. În anii următori, dezvoltatori au adoptat formatul RPM de management al pachetelor și au introdus YaST, un ustensil de managemnt a sistemului extrem de prietenos. Versiuni frecvente, documentație printată excelentă și disponibilitatea kiturilor de instalare în magazinele de specialitate din Europa și America de Nord au condus la creșterea în popularitate a distribuției.

SuSE Linux a fost achiziționată de Novell, Inc spre sfirșitul lui 2003, apoi a căzut în mâinile lui Attachmate  în 2010. Multe schimbări în dezvoltarea, licențierea și disponibilitatea distribuției au urmat după prima achiziție – YaST a fost relicențiat sub licența GNU GPL, imaginile iso au fost puse spre descarcare pe multe servere cu acces public și, cel mai semnificativ, este faptul că dezvoltarea distribuției a fost deschisă public. Odată cu lansarea openSUSE și lansarea versiunii 10.0 în octombrie 2005, distribuția a devenit complet liberă în adevăratul sens al cuvântului. Codul openSUSE a devenit sistemul de bază al produselor comerciale de la Novell, prima dată numit Novell Linux, iar apoi redenumit SUSE Linux Enterprise Desktop și SUSE Linux Enterprise Server.

Astăzi openSUSE are mulți utilizatori satisfăcuți. Principalele motive pentru care openSUSE este plăcut de utilizatorii săi sunt: medii desktop foarte prietenoase (KDE și GNOME), un program de administrare a sistemului – YaST, iar pentru cei ce cumpără pachetele de kituri de instalare, o foarte îngrijită și gândită documentație printată. Totuși, ințelegerea nepopulară dintre Novell și Microsoft, prin care i se atribuie inamicului nr. 1 al software-ului liber drept intelectual asupra linux, a dus la condamnarea  din partea multor personalitati din lumea FLOSS. Deși Novell a considerat această înțelegere ca fiind una lipsită de importanță, Microsoft încă își păstrează dreptul de propritate intelectuală asupra linux, lucra care continuă să apese asupra popularități openSUSE.

  • Pros: Comprehensive and intuitive configuration tool; large repository of software packages, excellent web site infrastructure and printed documentation
  • Cons: Novell’s patent deal with Microsoft in November 2006 seemingly legitimised Microsoft’s intellectual property claims over Linux; its resource-heavy desktop setup and graphical utilities are sometimes seen as „bloated and slow”
  • Software package management: YaST graphical and command-line utility using RPM packages
  • Available editions: openSUSE for 32-bit (i386), 64-bit (x86_64) processors (also installable live CD edition); SUSE Linux Enterprise Desktop/Server for i586, IA64, PowerPC, s390, s390x and x86_64 architectures

Începuturile distribuției openSUSE datează încă din 1992 când 4 fani linux din Germania (Roland Dyroff, Thomas Fehr, Hubert Mantel and Burchard Steinbild) au lansat proiectul sub numele de SuSE (Software und System Entwicklung) Linux. La începuturi compania vindea seturi de diskete floppy cu Slackware Linux, dar nu după mult timp SuSE Linux a devenit o distribuție independentă odata cu lansarea versiunii 4.2 în Mai 1996. În anii următori, dezvoltatori au adoptat formatul RPM de management al pachetelor și au introdus YaST, un ustensil de managemnt a sistemului extrem de prietenos. Versiuni frecvente, documentație printată excelentă și disponibilitatea kiturilor de instalare în magazinele de specialitate din Europa și America de Nord au condus la creșterea în popularitate a distribuției.

SuSE Linux a fost achiziționată de Novell, Inc spre sfirșitul lui 2003, apoi a căzut în mâinile lui Attachmate  în 2010. Multe schimbări în dezvoltarea, licențierea și disponibilitatea distribuției au urmat după prima achiziție – YaST a fost relicențiat sub licența GNU GPL, imaginile iso au fost puse spre descarcare pe multe servere cu acces public și, cel mai semnificativ, este faptul că dezvoltarea distribuției a fost deschisă public. Odată cu lansarea openSUSE și lansarea versiunii 10.0 în octombrie 2005, distribuția a devenit complet liberă în adevăratul sens al cuvântului. Codul openSUSE a devenit sistemul de bază al produselor comerciale de la Novell, prima dată numit Novell Linux, iar apoi redenumit SUSE Linux Enterprise Desktop și SUSE Linux Enterprise Server.

Astăzi openSUSE are mulți utilizatori satisfăcuți. Principalele motive pentru care openSUSE este plăcut de utilizatorii săi sunt: medii desktop foarte prietenoase (KDE și GNOME), un program de administrare a sistemului – YaST, iar pentru cei ce cumpără pachetele de kituri de instalare, o foarte îngrijită și gândită documentație printată. Totuși, ințelegerea nepopulară dintre Novell și Microsoft, prin care i se atribuie inamicului nr. 1 al software-ului liber drept intelectual asupra linux, a dus la condamnarea  din partea multor personalitati din lumea FLOSS. Deși Novell a considerat această înțelegere ca fiind una lipsită de importanță, Microsoft încă își păstrează dreptul de propritate intelectuală asupra linux, lucra care continuă să apese asupra popularități openSUSE.

  • Pros: Comprehensive and intuitive configuration tool; large repository of software packages, excellent web site infrastructure and printed documentation
  • Cons: Novell’s patent deal with Microsoft in November 2006 seemingly legitimised Microsoft’s intellectual property claims over Linux; its resource-heavy desktop setup and graphical utilities are sometimes seen as „bloated and slow”
  • Software package management: YaST graphical and command-line utility using RPM packages
  • Available editions: openSUSE for 32-bit (i386), 64-bit (x86_64) processors (also installable live CD edition); SUSE Linux Enterprise Desktop/Server for i586, IA64, PowerPC, s390, s390x and x86_64 architectures