Ziua europeană a muzicii este marcată la 21 iunie. Celebrată în Franţa încă din anul 1982, ziua muzicii a devenit o sărbătoare europeană începând din anul 1985, pentru ca ulterior să fie adoptată și de state de pe alte continente. Obiectivul instituirii acestei zile este acela de a promova toate genurile muzicale, precum și variate forme de expresivitate muzicală.
Nu există nicio îndoială că muzica joacă un rol important în viața oamenilor, frumusețea și puterea ei inspiră sentimente, emoții trăiri deoarece, așa cum afirma George Enescu: „Muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor”.
Ca parte integrantă și definitorie pentru cariera sa de compozitor, folclorist, pedagog, folclorul a reprezentat pentru Sabin Drăgoi ((născut în 1894 la Selişte, judeţul Arad – decedat în 1968 la Bucureşti), un imens potențial de creație al reperelor melodice specifice culturii și istoriei locale, în spiritul muzicii universale, valorificat printr-o îndelungată carieră componistică şi didactică, precum şi prin lucrările publicate care au avut ca subiect folclorul românesc.
Creaţia vocal-simfonică şi pentru orchestră cuprinde: Trei tablouri simfonice (1922); Divertisment rustic (1928); Concertul pentru pian şi orchestră (1941); Joc din Oaş (1953); Suita tătară pentru orchestră mică (1961); poemul pentru cor mixt şi orchestră Poema neamului (1936); cantata pentru cor mixt şi orchestră Mai multă lumină (1951); oratoriul pentru solişti, cor şi orchestră Povestea bradului (1952).
A semnat muzica filmelor Mitrea Cocor (1952), regia Victor Iliu, şi Ciocârlia (1954), regia Gheorghe Bostan, semnând și opere de teatru liric: drama muzicală populară Năpasta (1927, revizuită în 1958) după piesa lui I.L. Caragiale; Misterul Constantin Brâncoveanu (1929); opera comico-fantastică Kir Ianulea (1937), după I.L. Caragiale; opera istorică Horia (1945); opera comică pentru copii Păcală (1956).
Mare parte din creaţia lui Sabin Drăgoi o constituie muzica de cameră, cu lucrări pentru ansambluri cu diferite componenţe (Cvartetul de coarde nr.1 în Re major – 1920; Cvartetul de coarde nr.2 în re minor – 1922; Sonata pentru vioară şi pian – 1949; Dixtuorul pentru instrumente de suflat, corzi şi pian – 1955), piese pentru pian (Suită de dansuri popolare pentru pian – 1923; Satul mă chiamă – 1923; Mică suită pentru pian. In memoriam Bela Bártok – 1955) sau corale (Idilă bihoreană; Bănăţeana, Trandafir de pe răzoare).
Talentul şi munca lui Sabin Drăgoi au fost recunoscute atât în ţară cât şi în străinătate, fiind recompensat prin numeroase premii şi titluri: Premiul I de compoziţie „George Enescu” (1928), Premiul Academiei Române (1932), Marele Premiu „Năsturel” al Academiei Române (1933), Premiul de compoziţie „Robert Cremer” (1935), Bene Merenti dell’Accademia „Santa Cecilia” din Roma (1967), titlurile de Artist Emerit (1951) şi Maestru Emerit al Artei (1953).
Referințe bibliografice privind viața și opera muzicianului român pot fi regăsite accesând Catalogul Tinread al Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad:
Astăzi, celebrând valorile muzicale europene și universale, vă invităm să sărbătoriți diversitatea și frumusețea muzicală, accesând online o colecție resurse digitale dedicată muzicii culte. Aici veți găsi partituri ale marilor compozitori arădeni, înregistrări de concerte și interpretări, precum și texte monografice despre istoria muzicii arădene:
https://digital.bibliotecaarad.ro/s/muzica/page/acasa
