Sărbătoritul zilei (1/2): Friedrich Nietzsche

Friedrich Nietzsche, pe numele său complet Friedrich Wilhelm Nietzsche (15 octombrie 1844, Röcken, Saxonia, Prusia [Germania] – 25 august 1900, Weimar, Statele Turingiei, Imperiul German [Germania])

Filosof german, critic al culturii, poet, filolog, cercetător, profesor, compozitor și savant al culturilor și limbilor latină și greacă.

„[…] Lucrările sale, în care a încercat să arate adevăratele motive care stau la baza conceptelor tradiţionale occidentale de religie, morală şi filozofie, şi-au pus amprenta asupra unor generaţii întregi de teologi, filozofi, psihologi, poeţi, romancieri şi dramaturgi. Gândirea lui a pornit de la consecinţele secularismului iluminist, găsindu-şi expresia în afirmaţia că «Dumnezeu a murit», oferind astfel căi de cercetare multora dintre succesorii săi. Deşi era duşmanul de moarte al naţionalismului, al antisemitismului şi al politicii de forţă, numele său avea să fie invocat mai târziu de către fascişti pentru a susţine chiar teoriile pe care acesta le ura. […]” (Enciclopedia Universală Britannica. Volumul 11)

„Friedrich Nietzsche, filozof al culturii, filolog, scriitor, una dintre figurile ilustre ale gândirii moderne din secolul al XIX-lea, s-a născut la 15 octombrie 1844 la Röcken, lângă Lützen, în Germania, într-o familie de pastori luterani. După studii liceale la colegiul din Pforta, urmează cursurile universităților din Bonn și Leipzig, mai întâi la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Filologie Clasică, avându-l ca profesor pe cunoscutul Friedrich Wilhelm Ritschl. Distingându-se, încă din timpul studiilor, ca un strălucit cercetător, Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasică la Universitatea din Basel, unde ocupă, în 1869, un post de profesor. Din acea perioadă datează prietenia lui Nietzsche – el însuși muzician și compozitor – cu Richard Wagner, a cărui personalitate a avut asupra gândirii nietzscheene o influență substanțială. Decisivă a fost însă, pentru Nietzsche, întâlnirea cu filozofia lui Schopenhauer. În 1872 apare «Nașterea tragediei din spiritul muzicii», studiu ce s-a bucurat de un deosebit ecou; între 1873 şi 1876 apar «Considerații inactuale» – o culegere de studii și reflecții filozofice. Începând cu 1876, starea sănătății sale se înrăutățește treptat, astfel încât, în 1879, renunță la postul de profesor, stabilindu-se alternativ în Elveția, la Sils-Maria pe valea Innului, în Italia și în sudul Franței, consacrându-se doar scrisului. Din 1878 datează «Omenesc, prea omenesc», iar în 1881 apare «Aurora. Gânduri asupra prejudecăților morale». În 1882 publică «Ştiința voioasă», urmată de «Așa grăit-a Zarathustra» (1883-1884), «Dincolo de bine și de rău» (1886), «Despre genealogia moralei» (1887), precum și de noi ediții ale lucrărilor anterioare. În 1889 apare «Amurgul idolilor». În același an, Nietzsche, grav bolnav psihic, este internat în diferite clinici. După câteva intervale de remisiune, în care se ocupă de reeditări, de traduceri din operele sale și de corespondență, se stinge din viață în 1900, la Weimar.” (Editura Humanitas)

Vă invităm la Filiala Micălaca pentru împrumutul operelor lui Friedrich Nietzsche – una dintre cele mai complexe, influente și importante personalități ale filosofiei și culturii mondiale! Vă așteptăm cu drag! 😊