”ARTHUR SCHOPENHAUER, se naște la 22 februarie 1788 la Gdansk (Polonia). Educația sa este orientată spre cunoașterea nemijlocită a locurilor și oamenilor. Între 1797-1799 locuiește într-o familie de comercianți francezi la Le Havre, iar după ce frecventează o școală particulară la Hamburg (1799 -1802), i se oferă posibilitatea unei îndelungate călătorii prin Europa ca o alternativă compensatorie la studiile gimnaziale pe care și le dorea (1803 -1804). În 1805 își începe stagiul la o firmă din Hamburg. Tatăl său moare într-un accident, iar mama sa, Johanna Schopenhauer, care se mută la Weimar, unde devine o personalitate marcantă a elitei mondene și culturale, îi permite continuarea studiilor; Schopenhauer recuperează între 1807-1809 pregătirea gimnazială, la Gotha și Weimar. Între 1809 -1813 studiază la universitățile din Göttingen și Berlin, în 1814 își susține teza de doctorat la Jena cu lucrarea Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde. Între 1814 și 1818 se află la Dresda, unde elaborează Über das Sehen und die Farben (1816) și lucrarea sa principală, Die Welt als Wille und Vorstellung, publicată în 1819 , fără mare succes. După o călătorie în Italia (1819 -1820), preia o catedră de filozofie la Universitatea din Berlin, unde personalitatea dominantă este Hegel, de a cărui concepție filozofică Schopenhauer se distanțează în mod declarat. Cursurile lui Schopenhauer nu se bucură de audiență, astfel încît este nevoit să renunțe la ele. Între 1822 și 1824 se află din nou în Italia, apoi la München, la Stuttgart, Dresda și Mannheim. În 1825 întreprinde o nouă încercare, eșuată și ea, de a se integra vieții universitare la Berlin, unde rămîne pînă în 1831. Se stabilește definitiv la Frankfurt pe Main în 1833. În 1835 publică Über den Willen in der Natur; în 1838 elaborează Über die Freiheit des menschlichen Willens, iar în 1840 Über das Fundament der Moral, ambele lucrări fiind publicate în volumul Die beiden Grundprobleme der Ethik în 1841. În 1851 publică Parerga und Paralipomena. Kleine philosophische Schriften, care contribuie mult la pătrunderea filozofiei lui Schopenhauer în conștiința publică. Operele sale încep să fie reeditate, filozoful bucurîndu-se de o recunoaștere tîrzie. Moare la Frankfurt în 1860.”
