Sărbătoritul zilei: Barbey d’Aurevilly

Barbey d’Aurevilly, pe numele său complet Jules Amédée Barbey d’Aurevilly (2 noiembrie 1808, Saint-Sauveur-le-Vicomte, Franța – 23 aprilie 1889, Paris, Franța)

Romancier, autor de proză scurtă, eseist, poet, critic literar și publicist francez.

Barbey d’Aurevilly s-a născut în Normandia, a studiat dreptul la Caen și Paris, iar după obținerea licenței, în 1833, grație moștenirii primite de la un unchi a început o viață de dandy, frecventând saloanele pariziene în vogă. A preluat titlul de „d’Aurevilly” de la un alt unchi al său, tot fără urmași. Ca tânăr fusese de orientare liberală și ateu, însă la începutul anilor 1840 a început să frecventeze salonul catolic al „Légitimistes”-ilor, aparținând baronesei Amaury de Maistre, nepoata lui Joseph de Maistre, ca mai apoi, în 1846, să se convertească la romano-catolicism.

Printre primele sale opere se află „Iubire imposibilă” (L’Amour Impossible, 1841) și „Dandysmul” (Du Dandysme et de Georges Brummel, 1845), însă care nu-i aduc gloria dorită, într-o perioadă în care începuse să sufere și din cauza lipsei banilor. Succesul literar a fost însă obținut în 1851 prin „O veche amantă” (Une vieille maîtresse), considerată în anul apariției o scriere imorală, provocatoare, în mod paradoxal, scrisă de un autor cu renume de moralist, operă care a stârnit multe scandaluri. Tot în această perioadă, Barbey d’Aurevilly a devenit un critic literar de mare influență, lucrând printre altele și la ziarul „Le Pays” și ajutând la reabilitarea lui Balzac și la promovarea efectivă a lui Stendhal, Flaubert și Baudelaire. În 1864 a publicat „Cavalerul Des Touches” (Le Chevalier Des Touches), iar în 1865 prima ediție a romanului „Un preot căsătorit” (Un Prêtre Marié), reeditarea acestuia în 1879 fiind interzisă de Arhiepiscopul de Paris. În anul 1874 îi apare volumul de povestiri „Împătimiri diabolice” (Les Diaboliques), fiecare dintre aceste narațiuni făcând referire la o femeie care comite un act de violență, de răzbunare sau o crimă. Această publicare a stârnit din nou scandaluri de presă, autorul având deja o „tradiție” în a provoca sau în a fi nevoit să răspundă în diferite situații conflictuale de-a lungul vieții sale. Cu toate acestea, în 1882 a repurtat primul succes care nu a avut la origine un scandal, prin publicarea operei „Poveste fără titlu” (Une Histoire sans Nom). Scriitorul francez s-a stins din viață în 1889, în apartamentul său, în urma unei hemoragii cerebrale.

Vă invităm la Filiala Micălaca pentru împrumutul volumului de povestiri „Împătimiri diabolice” (Les Diaboliques, 1874), considerat capodopera lui Barbey d’Aurevilly și care conține următoarele narațiuni: „Perdeaua sângerie”, „Cea mai frumoasă dragoste a lui Don Juan”, „Crimă și fericire”, „Dedesubturile unei partide de whist”, „La prânzul unor atei” și „Răzbunarea unei femei”. Vă așteptăm cu drag! 😊