Sărbătoritul zilei: Lucian Blaga

Lucian Blaga (9 mai 1895, Lámkerék [Lancrăm], Szeben vármegye [comitatul Sibiu, azi județul Alba], Regatul Ungariei, Austro-Ungaria [România] – 6 mai 1961, Cluj [Cluj-Napoca], Regiunea Cluj [județul Cluj], Republica Populară Română [România])

Poet, dramaturg, filosof, eseist, romancier, memorialist, traducător, jurnalist, profesor, cercetător, bibliotecar, academician și diplomat român.

„[…] Face şcoala primară germană la Sebeş (1902-1906) şi liceul «Andrei Şaguna» la Braşov (1906-1914). Debutează în ziarele arădene «Tribuna» cu poezia «Pe țărm» (1910) și «Românul» cu studiul «Reflecții asupra intuiției lui Bergson» (1914). Urmează cursurile Facultăţii de teologie din Sibiu şi Oradea (1914-1916). Studiază filozofia şi biologia la Universitatea din Viena (1916-1920), obţinând titlul de doctor. Revine în ţară în ajunul Marii Uniri. Publică la Sibiu placheta de versuri «Poemele luminii» şi culegerea de aforisme «Pietre pentru templul meu» (1919). Prima sa dramă, «Zalmoxe», apare în ziarul Voinţa (1920). Academia Română îi decernează Premiul «Adamachi» pentru debut (1921). Universitatea din Cluj premiază piesa «Zalmoxe» (1922). I se tipăresc primele traduceri de poezie în revista cernăuţeană «Die Brücke» (1922). Redactor la ziarele «Voinţa» şi «Patria», membru în comitetul de direcţie al revistei «Cultura», colaborator permanent la publicaţiile «Gândirea», «Adevărul literar şi artistic» şi «Cuvântul» (1922-1926). Ataşat şi consilier de presă la Varşovia, Praga şi Berna (1926-1936), subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1936-1938) şi ministru plenipotenţiar al României în Portugalia (1938-1939). Academia Română îi conferă Marele Premiu «C. Hamangiu» pentru opera dramatică şi poetică (1935). Este ales membru activ al Academiei Române (1936). După Dictatul de la Viena se află în refugiu la Sibiu, însoţind Universitatea din Cluj (1940-1946). Conferenţiază la Facultatea de litere şi filosofie (1946-1948). Cercetător la Institutul de istorie şi filosofie (1949-1951). Bibliotecar-şef (1951-1954) şi director-adjunct (1954-1959) la filiala clujeană a Bibliotecii Academiei. Este înmormântat în satul natal.

Opera nebeletristică (volume de articole, eseuri şi studii), în ordinea apariţiei:
«Cultură şi cunoştinţă» (1922)
«Filosofia stilului» (1924)
«Fenomenul originar» (1925)
«Fețele unui veac» (1925)
«Daimonion» (1926)
«Eonul dogmatic» (1931)
«Cunoașterea luciferică» (1933)
«Censura transcendentă» (1934)
«Orizont şi stil» (1934)
«Spaţiul mioritic» (1936)
«Elogiul satului românesc» (1936)
«Geneza metaforei şi sensul culturii» (1937)
«Artă şi valoare» (1939);
«Diferenţialele divine» (1940)
«Despre gândirea magică» (1941)
«Religie şi spirit» (1941)
«Ştiinţă şi creație» (1942)
«Despre conştiinţa filosofică» (1947)
«Aspecte antropologice» (1948)
«Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea» (1966)
«Zări şi etape» (1968)
«Experimentul şi spiritul matematic» (1969)
«Isvoade» (1972)
«Fiinţa istorică» (1977)” (Editura Humanitas)

Vă invităm la Filiala Micălaca pentru împrumutul operelor lui Lucian Blaga – una dintre cele mai importante personalități ale culturii românești din secolul al XX-lea! Vă așteptăm cu drag! 😊

Sursă imagine autor: wikipedia.org