Sărbătoritul zilei: Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1880, Pașcani, județul Iași, România – 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț, județul Neamț, Republica Populară Română [România])

Romancier, autor de proză scurtă, eseist, memorialist, jurnalist, academician, funcționar de stat, mason, activist și om politic român.

„[…] Urmează cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază Dreptul. Debutează în revista bucureșteană «Dracu’» în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia «Viața nouă» alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabilește la București în 1904. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată – «Povestiri», «Dureri înăbușite», «Crâșma lui Moș Precu», «Șoimii» – în care manifestă predilecție deosebită pentru istorie. În 1910 este numit director al Teatrului Național din Iași. În acel an publică volumele «Povestiri de seară», «Genoveva de Brabant», broșura «Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ» ș.a. Colaborează la revista «Semănătorul», dar se simțea mai apropiat spiritual de revista «Viața românească». În 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. În 1928 publică «Hanul Ancuței», un volum cu 9 povestiri. În 1936 scoate, cu George Topârceanu, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa, începând cu luna ianuarie, revista lunară «Însemnări ieșene». În 1935 devine mason și va fi șeful Lojii Orientului. După 1947 devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale. A fost primul președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor după al Doilea Război Mondial (1949).

Lucrări: «Floare ofilită», nuvele (1905), «Mormântul unui copil» (1905), «Amintirile căprarului Gheorghiţă» (1905), «Vremuri de bejenie» (1906), «La noi în Viişoara» (1906), «Esopia» (1906), «Însemnările lui Neculai Manea», nuvele (1906), «Oameni şi locuri» (1907), «O istorie de demult» (1907), «Duduia Margareta» (1907), «Istoria marelui împărat Ale­xandru Macedon în vremea când era emirul lumii, 5250 de ani» (1907), «Povestiri de seară» (1909), «Genoveva de Brabant» (1909), «Cum putem scăpa de nevoi şi cum putem dobândi pământ» (1909), «Cântecul amintirii» (1909), «Apa morţilor» (1911), «Povestiri de petrecere şi folos» (1911), «Bordeenii», roman (1912), «Un instigator» (1912), «Privelişti dobrogene» (1914), «Neamul Şoimăreştilor», roman (1915), «Foi de toamnă» (1916), «44 de zile în Bulgaria» (1916), «Umiliţii mei prieteni» (1917), «Umbre» (1919), «În amintirea lui Creangă» (1919), «Priveghiuri» (1919), «Povestiri pentru moldoveni» (1919), «Cocostârcul albastru» (1921), «Strada Lăpuşneanu» (1921), «Neagra Şarului» (1922), «Pil­dele lui cuconu Vichentie» (1922), «Lacrimile iero­monahului Veniamin» (1922), «Oameni din lună» (1923), «Ţi-aduci aminte» (1923), «Războiul balca­nic» (1923), «Venea o moară pe Siret» (1924), «Ţara de dincob de negură» (1926), «Dumbrava minu­nată» (1926), «Povestiri pentru copii» (1926), «Dimi­neţi de iulie. Stigletele» (1927), «Demonul tinereţii» (1928), «Hanul Ancuţei» (1928), «Împărăţia apelor» (1928), «O întâmplare ciudată» (1928), «Olanda», reportaje de călătorie (1928), «Zodia Cance­rului sau Vremea Ducăi-Vodă», roman (1929), «Baltagul», roman (1930), «Depărtări», roman (1930), «Măria Sa, puiul pădurii», roman (1930), «Nunta domniţei Ruxandra», roman (1932), «Uvar» (1932), «Creanga de aur», roman (1933), «Locul unde nu s-a întâmplat nimic» (1933), «Soarele în baltă sau aventurile şahului» (1934), «Nopţile de Sânziene», roman (1934), «Viaţa lui Ştefan cel Mare», biografie (1934), «Trenul fantomă» (1934), «Cele mai vechi amintiri» (1934), «Cuibul invaziilor» (1935), «Povestiri alese» (1935), «Paștile blajinilor» (1935), «Inima noastră» (1935), «Cazul Eugeniţei Costea» (1936), «Ion Creangă», conferinţă (1936), «Ion Neculce», conferinţă (1936), «Ţara cangurului» (1937), «Istorisiri de vânătoare» (1937), «Ochi de urs» (1938), «Valea Frumoasei» (1938), «Morminte», 1939, «Fraţii Jderi» (vol. I, «Ucenicia lui Ionuţ», 1935, vol. II, «Izvorul Alb», 1936, vol. III, «Oame­nii Măriei Sale», 1942), «Divanul persian», roman, 1940, «Cincizeci de ani de la moartea lui Creangă», conferinţă (1940), «Vechime» (1940), «Ostrovul lupilor» (1941), «Povestirile de la Bradu-Strâmb» (1941), «Anii de ucenicie» (1944), «Fantazii răsăritene» (1946), «Caleidoscop» (1946), «Nada Florilor, amintirile unui pescar cu undiţa» (1951), «Nicoară Potcoavă», roman (1952), «Însemnări pe marginea articolului 80» (1952), «Aventuri în Lunca Dunării» (1954), «Evocări» (1954), «Lumina vine de la Răsărit», reportaje din URSS (1945), «Păuna Mică» (1948), «Mitrea Cocor» (1949), «Mărturisiri» (1960).

Devine membru al Academiei Române în 1921, președinte al Secțiunii literare (1935-1938) și al Secției de limbă, literatură și arte (1948-1961).” (Enciclopedia identității românești. Personalități)

Vă invităm la Filiala Micălaca pentru împrumutul scrierilor lui Mihail Sadoveanu! Vă așteptăm cu drag! 😊