Pablo Neruda, născut Neftalí Ricardo Reyes Basoalto (12 iulie 1904, Parral, Chile – 23 septembrie 1973, Santiago, Chile)
Poet, memorialist, diplomat și om politic chilian, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1971.
„[…] A început să scrie poezii la zece ani și la 20 și-a publicat cea mai citită lucrare, «Douăzeci de poeme de dragoste și un cântec de disperare» (Veinte poemas de amor y una canción desesperada, 1924), fiind inspirat de o relație amoroasă nefericită. În 1927 a fost numit consul onorific și mai târziu a reprezentat Chile în mai multe țări asiatice și latino-americane; apoi a devenit ambasador în Franța. În Asia a început «Rezidența pe pâmânt» (Residencia en la tierra, 1933, 1935, 1947), un ciclu de versuri remarcabil pentru examinarea decadenței sociale și a izolării personale. În 1945 a fost ales senator și a intrat în partidul Comunist; apoi a petrecut ani întregi în exil când guvernul a devenit de dreapta. «Cânt general» (Canto general, 1950), marele său poem despre continentele americane, a fost profund influențat de Walt Whitman și este expresia culminantă a credințelor sale politice. «Ode elementare» (Odas elementales, 1954) celebrează obiectele commune, de zi cu zi. I s-a acordat Premiul Nobel pentru literatură în 1971.” (Enciclopedia Universală Britannica. Volumul 11)
Vă invităm la Filiala Micălaca pentru împrumutul volumelor de poezii ale lui Pablo Neruda – probabilmente cel mai important poet latino-american al secolului XX! Vă așteptăm cu drag! 😊
Sursă imagine autor: wikipedia.org