Camil Petrescu (22 aprilie 1894) – a fost romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura română, în special, ca inițiator al romanului modern și al teatrului de idei.
Din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri, Idee, apoi tipărește volumul Ciclul morții (1923). În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, Patul lui Procust. În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București pentru 10 luni, iar din 1948 este ales membru titular al Academiei Române. Moare la 14 mai 1957, la București. Romanul social închinat lui Nicolae Bălcescu, Un om între oameni, rămâne neterminat.
