Sculptură în relief, figura întreagă; Arcul de Triumf al Revoluției Române de la 1848, Grupul de revoluționari de la 1848 din Moldova; Parcul Reconcilierii Româno – Maghiare; Bronz; Autor Ion Bolborea, 2005.
Om politic de orientare liberală, avocat, istoric, publicist din Moldova, Mihail Kogălniceanu (1817 – 1891) a fost cel mai influent intelectual al generației sale. A ocupat înalte funcții în stat și viața culturală, ca prim ministru și membru al guvernului, director al Teatrului Național din Iași, președinte al Academiei Române. Ca autor al Petiției intitulate Dorințele Partidei Naționale, Mihail Kogălniceanu este considerat azi ca principal ideolog al Revoluției de la 1848 din Moldova. În anii care au urmat, a pus bazele Partidului Național Român, susținând prin propuneri legislative eliminarea rangurilor boierești, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, asumându-și un rol important și în Războiul Ruso – Turc (1877 – 1878), care a dus la recunoașterea Independenței României. În arta monumentală arădeană, figura lui Mihail Kogălniceanu, poate fi descoperită în relieful din bronz, înalt de cinci metri, intitulat: Grup de Revoluționari din Moldova, fixat pe stâlpul din stânga al fațadei secundare a Arcului de Triumf al Revoluțiilor Române de la 1848, inaugurat în 2005, în Parcul Reconcilierii Româno – Maghiare. Acolo, autorul, sculptorul bucureștean Ioan Bolborea prezintă, printre cei cinci revoluționari moldoveni, imaginea lui Mihail Kogălniceanu, alături de Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Vasile Alecsandri și Alecu Russo.
