Ștefan Macovei

Tors

Căsoaia, 1982, Piatră de Viștea 185 / 150 / 95

Palmaresul artistic al ploieşteanului Ştefan Macovei (n. 1945 Neagra, Neamţ, studii IAP Bucureşti, 1968) este impresionant: Monumente ale eroilor (Ariceşti-Prahova), triumfale (Mihai Viteazul – Ploieşti, Unitate – Ploieşti) şi funerare (Înger – Ploieşti, Gimnasta C. Simionescu – Bucureşti), busturi ridicate în memoria unor personalităţi din domeniul culturii (Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ienăchiţă Văcărescu, Tache Ionescu în Ploieşti, Teodor Diamant – Boldeşti, Constantin Stere – Bucov, George Enescu, Constantin Brâncuşi, Mihai Eminescu, pentru ambasada Română din Helsinki-Finlanda, troiţe (Breaza), plăci comemorative din marmură (Ploieşti, Băicoi), efigii din bronz (Cosminele, Băicoi).

Portretele mizează mai ales pe expresivitatea modelului, detaliul fizionomic precis fiind tratat în subsidiar, iar în sculptura mică, este interesat de reprezentarea corpului feminin  La acestea se mai pot adăuga lucrările din muzee şi colecţii private achiziţionate din expoziţiile colective sau  personale de sculptură, vernisate în România, Anglia, Germania, Franţa. În toate se distinge ritmul curgător al contururilor, realizate într-o unitate plină de armonie. A participat la Simpozioanele din: Reci (1981), Căsoaia (1982), Valea Doftanei (1995).

Concentrându-se doar asupra spaţiului pelvian, care a devenit centrul de greutate al lucrării, a realizat în 1982, la Căsoaia, un Tors lipsit de orice fel de detalii, care nu cere să fie identificat, nici măcar ca sex. Indicaţiile anatomice, fiind eliminate, sculptura redă viaţa şi mişcarea liberă a corpului, doar prin întrepătrunderea liniilor dăltuite uniform, în volumele rotunjite într-o simetrie aproximativă.