Nicolae Brânzeu s-a născut la 28 decembrie 1907 în Pitești și s-a stins la 7 august 1983 în Arad.A fost compozitor, dirijor și om de cultură.
Brânzeu și-a început educația muzicală în orașul natal, avându-i ca profesori pe Maria Lerescu și Lucia Stănescu. A urmat apoi Conservatorul din București, unde i-a cunoscut pe compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi, Mihail Jora și Dimitrie Cuclin. În anul 1931 a absolvit și Facultatea de Drept din București).
Brânzeu și-a continuat studiile la Schola Cantorum din Paris, sub îndrumarea compozitorului și muzicologului Vincent d’Indy. Revenit în țară, în perioada interbelică s-a afirmat ca pianist, dar și ca profesor suplinitor la catedra de armonie a Conservatorului bucureștean.
Pentru activitatea sa, Brânzeu a fost distins cu Premiul II George Enescu (1934) și cu Premiul I George Enescu (1942), precum și cu Ordinul Meritul Cultural (1968)
Nicolae Brânzeu i-a avut ca prieteni apropiați pe scriitorii Emil Cioran, Radu Gyr, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Dan Botta, Mircea Popa și pe muzicienii George Georgescu și Dimitrie Cuclin.
Despre muzica sa Nae Ionescu a afirmat:
„Prin muzica dumneavoastră, maestre Nicolae Brânzeu, arta noastră sonoră poate privi, de la egal la egal, pe aceea din tragicul nostru secol XX din vestul european!”
Nicolae Brânzeu este unul dintre cei care au pus bazele Filarmonicii arădene (1948) și unul dintre directorii instituției.
Mâine, 30 martie la ora 13.00, în sala ”Concordia” a bibliotecii îl vom omagia pe maestru și instituția pe care a fondat-o.
Invitat: prof. Nicolae Brânzeu
(LB)