1909 – A fost inaugurat Palatul Tribunei de pe strada Mihai Eminescu nr. 37. Imobilul construit după planurile arhitectului arădean Emil Tabacovici, a fost până în 1912, sediul redacţiei, editurii, tipografiei şi librăriei ziarului Tribuna. Despre inaugurarea clădirii, presa vremii comenta laudativ: „Să sune ca-n poveşti, imaginaţia redactorilor au numit-o palat. Puteau să-i zică şi castel, fiindcă tot atât de necrezut ar fi părut“. Fostă proprietate a lui Nicolae Oncu, clădirea impunea prin faţada sa echilibrată, cu deschideri dreptunghiulare, lucarne la zona mansardată şi decoruri geometrice. Zidul din jurul porţii pietonale, cu două canate, a fost ornamentat cu montură din cărămidă aparentă, iar golurile deschiderilor, cu fier forjat.
La inaugurare a fost prezent în număr considerabil preoţi, învăţători, ţărani în şube şi din celelalte clase sociale, alături de personalităţi importante ale vieţii politice şi culturale ca: deputaţii naţionalişti: Ştefan Cicio-Pop, slovacul Milan Hodza, Vasile Lucaciu Siseşti, Nicolae Oncu, Aurel Vlad (Orăştie), Nicolae Şerban Arpaş, Roman Ciorogariu, Octavian Goga, Lucian Bolcaş (Budapesta), reprezentanţi ai presei româneşti din Ungaria şi o numeroasă delegaţie din România: Ioan Ciocăzan – primarul Craiovei, Ioan Popescu – reprezentantul sindicatului ziariştilor, Dumitrescu-Câmpina – directorul proprietar al ziarului Universul, Constantin Mille director proprietar şi I. Rusu-Abrudeanu redactor la Adevărul, Titu Băloiu şi Alexandru Nicolau avocaţi în Caracal şi alţii.
Inaugurarea a constat din slujba religioasă, discursurile invitaţilor banchetul de la restaurantul Hotelului Crucea Albă, concertul şi balul cu muzica militară şi o formaţie de lăutari din Arad. Programul a mai cuprins o vizită de reculegere la mormântul ziaristului slovac Gustav Augustini şi a unor redactori ai Tribunei înmormântaţi în cimitirul Pomenirea. În final a fost constituit Sindicatul presei româneşti din Transilvania, organizaţie, creată în scopul creării unui fond care să ajute ziariştii, cu deosebire cei întemniţaţi şi familiile lor. În 1912, ziarul Tribuna s-a desfiinţat fuzionând cu Românul.
1918 – Ziarul Românul din Arad, condus de Vasile Goldiş, referitor la publicarea ştirei despre Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie, scria: „Azi nu este suflet românesc care să nu fie pătruns de dorul: La Alba-Iulia! O săptămână ne desparte de acea zi istorică şi începând de ieri şi azi au pornit satele. Nu sunt trenuri de ajuns, ţăranii pleacă pe jos, înfruntând greutăţile unui drum atât de lung în cap de iarnă, dar se duc. Grupe de flăcăi din jurul Aradului, voioşi, voinici, însufleţiţi, cu steagul românesc ca emblemă, cu pâinea-n traistă au plecat şi ieri şi azi s-ajungă duminică în cetatea lui Mihai Vodă. Un astfel de popor conştient – continua articolul – nu mai poate fi robul altui popor şi este o impunătoare demnitate în drumul acesta lung şi greu, pentru ca să fie martori la dezrobirea lui. Mergem pe jos, pe sus, în văzduh, în gând, ş-acolo vom fi toţi într-o suflare, ţăran şi cărturar, să strigăm într-un singur glas şi o dorinţă să ştie lumea întreagă că nu mai vrem, nu mai putem fi iobagi“.
