–Bazele bibliotecilor publice, ale bibliotecii arădene, sunt bibliotecile particulare.
–Colecții particulare, colecţiile de carte ale familiilor din Arad care au constituit începuturile bibliotecii publice sunt: Forray András, Sava Tekelija, Vásárhelyi, Csáky, Atzél, Orczy Lőrinc, Vörös Ferenc, Fábián Gábor, biblioteca minoriților, Familia Mocioni, Alexandru Gavra, Vasile Goldiş, Iosif Moldovan, Coriolan Petranu, Czaran Gyula, Ioan Tomuţia, Gheorghe Ciuhandu, etc.
–Între 25 și 26 octombrie 1913 are loc inaugurarea Bibliotecii orășenești arădene din clădirea Palatului Cultural.
-Ideea înfiinţării Palatului Cultural, ca şi a bibliotecii, a aparţinut Societăţii culturale „Kölcsey”. La deschiderea Bibliotecii orăşeneşti fondul de carte era de 25.000 de volume, volume provenite din donaţiile ungureşti particulare: Atzél, Fabian, Czaran. Primul director al bibliotecii a fost Vajassy Árpád. Fondul nu conținea nicio carte în limba română.
–În 1914, biblioteca Palatului a avut 10.199 de cititori, care au împrumutat în total 11.976 de volume.
–În ziua de 9 aprilie 1914, administraţia Palatului Cultural era însărcinată oficial cu inventa-rierea tuturor colecţiilor.
– În perioada interbelică fondul de carte al Bibliotecii „A. D. Xenopol” era de 100.000 de cărţi.
– Donaţia ”Xenopol”este săvârşită de văduva acestuia Riria Xenopol, la moartea savantului, iar în 12 mai 1921 are loc inaugurarea bibliotecii lui A. D. Xenopol, a donației. Conţinutul, de 2.032 de cărţi deosebit de valoroase pentru Arad, ne parvine la îndemnul lui Vasile Goldiş. 171 de cărţi de mai mică valoare sunt transferate la câteva şcoli din oraş.
-Directorul instituţiei a fost, între 1921-1944, Lazăr Nichi.
– În septembrie 1922 pe adresa bibliotecii „A. D. Xenopol” din Arad, au fost expediate din partea Ministerului Muncii şi al Ocrotirilor Sociale revistele “Viaţa Românească” şi “Ideea Europeană”. Din toate actele oficiale, ştampilele etc. existente rezultă că biblioteca nu a purtat niciodată numele marelui istoric, în perioada interbelică funcţionând în incinta bibliotecii doar o sală de lectură cu denumirea „A. D. Xenopol”.
– Din 21 februarie 1924, la solicitarea Direcţiunii Bibliotecii şi a Muzeului Social Bucureşti, privind informaţiile statistice referitoare la biblioteca Palatului Cultural, în care se afirma că biblioteca funcţionează la Palatul Cultural din Arad şi are denumirea generală de Biblioteca Palatului Cultural, este formată din donțiile „Xenopol”, „Fabian” ș.a.
–Circulaţia cărţilor în sala de lectură a bibliotecii Palatului Cultural, în cursul anului 1936, era următoarea: cărţi româneşti – 305, cărţi străine – 288; totalul operelor citite – 26.456; totalul împrumutătorilor – 366; cititori de reviste şi ziare – 9.529; biblioteca a fost închisă timp de 55 de zile.
–În anul 1940, biblioteca număra 325.000 de volume, dintre care 22.000 de cărţi aparţin fodului de colecţii speciale, (editate în limbile: latină, maghiară, franceză, germană, română, italiană, engleză, greacă, ebraică), peste 600 de manuscrise şi 23 de incunabule.
–În același an, în Biblioteca Judeţeană din Arad se aflau: 8.798 volume în limba română, 12.175 în limba maghiară, 5.586 în limba franceză, 3.217 în latină, 200 în engleză, 114 în italiană şi 634 opere literare, ştiinţifice şi istorice.
–În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, din motive strategice, biblioteca se mută la Șiria, se pare, în lăcașul Bibliotecii Baptiste.
–Abia în anul 1946 îşi relua activitatea, în acelaşi spaţiu al Palatului Cultural, în care a funcţionat începând din anul 1913.
–În perioada 1946-1949 s-a desfăşurat campania înfiinţării de biblioteci pe lângă intreprinderi şi instituţii, astfel că în 1949 existau în Arad un număr de 45 de biblioteci de acest fel, însumând 23.876 de cărţi şi având 4.500 de cititori.
– În această perioadă s-a înfiinţat şi bibliobuzul, Aradul fiind al şaselea oraş din ţară care dispunea de acest mijloc, la data aceea, modern.
– Biblioteca Palatului Cultural, care purta în acea perioadă numele de Căminul Cultural „Nicolae Bălcescu”, a fost frecventată în iulie 1950 de 93 de cititori care aveau Cerc de citit la locul de muncă, (Curtici, 1962) 112 cititori au împrumutat 1044 de cărţi. Sala de lectură, în aceeaşi lună, a fost vizitată de 246 de cititori care au consultat 40 cărţi şi colecţii de ziare.
– Pe data de 20 iunie 1950 a început “activitatea de epurare a bibliotecilor preluate”.
Conform HCM 342/51 au fost epurate, din Biblioteca Regională Arad precum şi din bibliotecile din regiune, volumele aparţinând editurilor „Universul”, „Casa Şcoalelor” precum şi periodicele din perioada 23.08.1944-01.06.1952. Au fost scoase din biblioteci toate cărţile apărute înainte de 23 August 1944.
– Anul 1951 a adus o cotitură radicală în viaţa bibliotecii. Biblioteca Palatului Cultural a fost separată atunci de muzeu, devenind instituţie aparte, cu buget propriu. Biblioteca şi-a continuat activitatea sub denumirea de Biblioteca Centrală Regională, avându-l ca director pe Ioan Tänzer.
– Biblioteca dispunea în 1951 de un fond de 150.000 de volume (carte înregistrată şi neînregistrată) şi de 69 titluri de ziare. Din acest fond, conform procesului verbal pe anul 1951, 1.402 volume proveneau din donaţii, 825 de cărţi proveneau din biblioteci particulare. În aceeaşi perioadă a început şi munca de clasificare zecimală.
– Un eveniment important la nivelul anului 1951 a fost înfiinţarea Secţiei pentru copii, numită iniţial “Biblioteca regională pentru copii”. Fondul iniţial al secţiei a fost de 8.302 de volume de cărţi şi 27 de reviste. Sediul bibliotecii se afla pe Bulevardul Republicii (actualmente Revoluţiei) nr. 87, unde astăzi se află sediul Bibliotecii Centrale Universitare “Tudor Arghezi” al Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”.
– Începând cu anul 1955, conducerea Bibliotecii Regionale Arad a fost preluată de către Dumitru Dascăl. În darea de seamă de pe trimestrul I din 1955 se menţiona faptul “că s-a finalizat scoaterea scrierilor învechite: 1.136 de cărţi”. Conform datelor oficiale, la sfârşitul anului 1955 fondul de carte număra 106.000 volume, din care 40% cărţi în limba maghiară, 35% cărţi în limba română şi 25% cărţi în alte limbi. În acel an biblioteca a avut 6.855 cititori, dintre care 2.541 copii.
-În cursul anului 1955, “s-a verificat, după inventar, biblioteca Orczy-Vásárhelyi în vederea preluării acesteia şi mutării ei în depozitul bibliotecii. Această bibliotecă conţine cca. 20.000 de volume”.
– Începând din data de 1 februarie 1956 biblioteca a funcţionat sub numele de Biblioteca Centrală Raională Arad, ca urmare a desfiinţării regiunii Arad. În 1956au intrat în bibliotecă 1.686 volume, terminându-se concentrarea întregului fondneprelucrat într-un singur depozit. Au fost mutate circa 20.000 volume din depozitulfostei biblioteci Mera Paula în aşa-numitul depozit “Ienciu” din strada Armata Poporului nr. 6 (azi bulevardul Decebal).
-Pentru atragerea cititorilor la bibliotecă s-a recurs la staţia de radioficare şi amplificare din oraş.
–În anul 1956 Biblioteca este ridicată la rangul de Bibliotecă raională. Pe vremea directoratului lui Ilie Mihailovici.
–În 1957 Biblioteca Centrală era deschisă zece ore pe zi vara, nouă ore iarna, trei ore duminica. La biblioteca de copii se lucra opt ore pe zi. În raionul Aradfuncţionau 6 biblioteci săteşti, 31 biblioteci de cămine culturale şi 27 “biblioteci alecolţurilor roşii”. Bibliotecile săteşti dispuneau de 30.499 de volume. Bibliotecadin Vladimirescu avea, de exemplu, 5.625 volume, cea din Frumuşeni 5.740, iar ceadin Vinga 6.734. Bibliotecile comunale cu un număr relativ mare de cărţi erau celedin Covăsânţ (2.200 volume ), Livada (2.072 volume ), Seceani (2.002 volume),Sînmartin (1.595 volume). Cele 31 cămine culturale dispuneau de 29.922 volume.
Bibliotecarii făceau şi colportaje de cărţi la domiciliu şi la locul de producţie (Frumuşeni şi Vladimirescu).
– În 1960, în raionul Arad funcţionau 9 biblioteci comunale cu 2 filiale (Aluniş şi Galşa) şi 27 de biblioteci săteşti. În aceste biblioteci erau 83.500 cărţi, din care44.000 volume figurau în gestiunile bibliotecilor comunale.
– Biblioteca Centrală Raională din oraşul Arad era abonată la 100 titluri de ziare şi reviste, printre care: “România liberă”, “Contemporanul”, “Gazeta literară”, “Viaţa
românească”, etc. Numărul total de volume în anul 1961 era de 140.375 şi 2.562 broşuri. S-a trecut la delimitarea în cataloage a fondului documentar de cel uzual şi
amenajarea acestuia în depozit. Totodată au fost inventariate cărţile din depozitul „Ienciu”.
– Popularizarea bibliotecii la nivelul anilor 1962-1963 se făcea lunar prin intermediul presei locale.
– În 1965, fondul de carte se ridica la 150.000 de volume, iar numărul cititorilor la 11.800.
– În 1967, conform dării de seamă din perioada 1 ianuarie-31 decembrie, munca cu cartea a fost realizată de către Biblioteca raională, cele 25 de biblioteci comunale, cu cele 13 filiale de la nivel comunal şi de cele 17 filiale săteşti.
– La Biblioteca Raională Arad s-a făcut unificarea catalogului tehnic cu cel general atât la alfabetic cât şi la sistematic şi s-a continuat inventarierea fondului documentar şi special, totalizând 7.877 volume din Biblioteca „Mocioni” şi a „Minoriţilor”.
– Bibliotecile comunale au trecut, în 1967, la accesul liber la raft. Din totalul de 403.360 de volume cât cuprindeau bibliotecile din raionul Arad, 227.207 volume erau în limba română, 97.757 în limba maghiară, 49.949 în limba germană, 1.760 în limba sârbă şi 23.687 volume în alte limbi.
– Începând cu anul 1968 notele informative şi dările de seamă au apărut sub antetul Bibliotecii Municipale Arad.
Anul 1969 găseşte Biblioteca Municipală Arad cu un fond de 280.844 de volume. În ceea ce priveşte îmbogăţirea fondului tradiţional, s-a pus accent pe procurarea de carte veche românească şi de tipărituri arădene. Au fost achiziţionate 217 de cărţi şi manuscrise și 176 de volume carte veche şi rară.
– Biblioteca Municipală deţinea la sfârşitul lui decembrie 1970, 248.092 de volume. Structurat pe limbi, fondul se prezenta în felul următor: limba română 101.049 de volume, limba rusă 4.484 de volume, limba maghiară 78.801, limba germană 34.192 de volume, limba sârbă 561 de volume, alte limbi 29.005 de volume. Numărul cititorilor înscrişi la data de 31 decembrie 1970 era de 12.744 de persoane, numărul cărţilor citite 298.948, numărul revistelor consultate la sală 49.368.
–Cele trei filiale existente în anul 1970 erau la Gai, Pârneava şi Aradul Nou.
– Începând cu anul 1970 toate cărţile noi care au intrat în bibliotecă au fost cuprinse într-un Buletin de cărţi noi, întocmit de serviciul bibliografic şi serviciul de completare a colecţiilor. Fondul se îmbogățește cu donația lui Coriolan Petranu.
–Din 1972 conducerea Bibliotecii Municipale Arad a fost preluată de către Cătălin Ionuţaş. Tot în acelaşi an s-a dat în folosinţă, la Secţia de Copii, catalogul alfabetic integral al fondului secţiei şi s-a efectuat, în colaborare cu serviciul de completare a colecţiilor, organizare a fondului.
– La sfîrşitul anului 1972 existau în depozitele bibliotecii 256.794 de volume în valoare de 1.978.401 lei. În acel an, 12.812 de cititori au consultat 306.742 de cărţi.
– Anul 1974, Biblioteca Municipală Arad şi-a schimbat numele în Biblioteca Judeţeană Arad, avându-l ca director, în continuare, pe Cătălin Ionuţaş. Menţionăm câteva din acţiunile ce au avut loc în 1974 la Biblioteca JudeţeanăArad la Secţia de Copii: “Seara cărţilor noi “ şi “Un basm pe săptămână “. La secţiaîmprumut şi sala de lectură au avut loc mai multe manifestări în cadrul festivaluluicultural “Primăvara arădeană”. Premiul literar “Laurii Aradului” a fost dedicat scriitorului Mihai Beniuc.
– În 1977 la conducerea Bibliotecii Judeţene, care avea încă sediul central în Piaţa George Enescu nr. 1, a venit Ilie Mihailovici. În acelaşi an, în perioada 12 martie-31 martie, Biblioteca de Copii a fost închisă accesului publicului pentru mutarea sediului acesteia din Bulevardul Revoluţiei nr. 87 pe strada Miron Constantinescu 2-4 (actualmente Lucian Blaga).
– Dintre acţiunile culturale ale anului 1977 care au avut loc la Biblioteca Judeţeană Arad enumerăm: “1877 în colecţiile de presă ale Bibliotecii Judeţene Arad”, “Judeţul Arad în viaţa ţării”, expoziţii de cărţi şi informări bibliografice.Un exemplu l-a constituit expoziţia “Cartea de artă, izvor de inspiraţie în crearea modelelor textile”.
– Fondul de carte s-a organizat pe depozite separate, constituindu-se fonduri/secţii distincte: carte cu valoare patrimonială, secţia de artă, depozitul fondului documentar curent şi depozitul de carte apărută până în anul 1952.
– În anul 1982, politica de completare a colecţiilor bibliotecii s-a orientat spre exemplarul unic de depozit, indiferent de conţinut.
–La finele anului 1982, conducerea Bibliotecii Judeţene Arad a fost preluată de profesoara Liana Drig.
– În acest an, în judeţul Arad funcţionau 491 de biblioteci, dintre care 175 şcolare, 148 specializate în intreprinderi şi instituţii, 168 publice (85 sindicale, 8 ale cooperaţiei meșteșugrești, 1 județeană, 7 orășenești, 67 comunale ).
Acestea dispuneau în total de un fond care însuma 3.106.625 de volume de cărţi, publicaţii, periodice şi alte materiale.
–1984 colectivul Bibliotecii Judeţene a reuşit să mute, într-un interval extrem de scurt, biblioteca în noul sediu de pe strada Stejarului 2-4 (actuala stradă „Gh. Popa de Teiuş”), astfel încât, la data de 17 iunie, instituţia a putut să-şi deschidă secţiile pentru public.
–Tot în 1984 a luat fiinţă în cartierul „Aurel Vlaicu” o nouă filială, iar filiala din „Aradul Nou” s-a extins pe noi spaţii.
– În ziua de 4 aprilie 1995 au fost sărbătorite pentru prima dată la Arad „Zilele Bibliotecii „A.D. Xenopol”, biblioteca primind definitiv acest nume.
–Din 1989 au mai donat cărţi bibliotecii judeţene: Dana Dreucean, Dan Antoci, Felicia Lazăr, Gheorghe Țârcuș, Kara Gyozo, Iuliu Puticiu, Hans Zenner, Familia Lupaș și alții.
– Din 1999 până la mijlocul lunii august 2001 Biblioteca Judeţeană Arad a fost condusă de Aurora Tătar.
-A urmat apoi o perioadă de interimat de aproximativ două luni şi jumătate când la conducerea instituţiei s-a aflat Cristina Dulaschi.
–Profesorul Florin Didilescu a devenit, începând cu data de 1 noiembrie 2001, director al bibliotecii.
-În anul 2002 a fost iniţiat un amplu proces de reorganizare şi diversificare a serviciilor bibliotecii, proces ce continuă şi în prezent.
–În luna ianuarie a anului 2002 a fost înfiinţat serviciul Marketing-imagine şi Animaţie culturală. Rolul acestuia era de a promova imaginea bibliotecii, de a iniţia acţiuni, programe, proiecte, de a cultiva relaţiile cu mass-media, asociaţiile şi organizaţiile nonguvernamentale, cu instituţiile de învăţământ.Seviciul a fost reprezentat, timp de 17 ani, de Lucia Bibarț-responsabil Marketing-Imagine și Animație culturală, PR-ul bibliotecii.
– În cadrul secţiei Împrumut carte copii s-a înfiinţat, în acelaşi an, Sala „Atelier”. Aici s-au desfăşurat acţiuni destinate copiilor din ciclul primar ( „Se deapănă poveşti cu cărţi şi copii”, ”Prietena mea, cartea”, „Azi sunt ilustrator de carte”, „Ce spun animalele” și multe altele la cererea școlilor arădene.
– În anul 2002 a fost introdus internetul pentru cititori şi un număr de 24 de calculatoare în următoarele secţii: Cataloage, Marketing-Imagine-Bibliografic, Sala de Artă şi Multimedia.
–S-a înființat Ludoteca (2004). Bibliotecara responsabilă cu acest resort a fost Mihaela Blaga care a iniţiat o serie de acţiuni: „Ziua copilului”, „Luna iubirii”, „Prinţul şi Prinţesa Ludotecii”, „Petreceri în pajama”, toate destinate dezvoltării gustului pentru lectură prin mijloace ludice.
–S-au organizat expoziţii de carte veche şi rară: „De la alchimie la chimie”, „Voltaire şi epoca sa”, „Medicină şi farmacie”,„ Românii şi teritoriile româneşti în cartea străină veche”, „Tipărituri de Strasbourg în colecţiile bibliotecii”, „Mari plasticieni ilustratori de carte”, „Călători în jurul lumii”, etc. Sub curatoratul Ligiei Margea, a Adrianei Czibula și a Monicăi Mathe- Takács.
-Sub coordonarea Luciei Bibarț s-au desfășurat manifestări și proiecte pentru tineri și maturi ca: – „Convorbiri pe aceeaşi arcă” – întâlniri ale cititorilor cu scriitorii arădeni, „Ziua Xenopol. Ziua bibliotecii tale”, „Ziua adolescentului”, „Limba română fără frontier” – întâlnirea publicului arădean cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara României, „Arad versus”, „Dulcea mea Doamnă/ Eminul mei iubit”, Ședințele cenaclului arădean „Toth Arpad”, Lansări de carte – autori contemporani locali, din ţară, „Cetatea Culturală a judeţului Arad”, „Gala cititorului statornic”, „Valori Clasice”, „Secretele zeilor”, „Umorul în muzică”, „Rătăcind printre sunete”, „Cărțile care m-au format”, „Personalități arădene”, „Biblioteca de teatru nou”, etc.
–Din 2008, biblioteca arădeană a fost implicată în proiecte internaționale: „Animaliter”, „Cuvinte desenate, imagini scrise”, „Tabăra internațională de ilustrație de carte de la Bata”, , Expoziții de carte rară, „Festivalul de film Trés Court”, etc.
– Concomitent cu acestea, biblioteca noastră a început să editeze pliantele expoziţiilor cărţii de patrimoniu, de asemenea, ghiduri, lucrări bibliografice şi monografii după cum urmează: „34 de scrisori din vremea lui Horea” – autor: Dan Lăzărescu (2002) ; „Tipărituri de Strasbourg„ – autor: personalul secţiei de Patrimoniu (2003); „Contribuţii la bibliografia locală arădeană. Apariţii editorial”, autor Ligia Margea (catalog care este editat, începând cu anul 2003); „Ghidul bibliotecilor publice şi al bibliotecarilor din municipiul şi judeţul Arad” (2005); „Florin Bănescu – Muşchetarul Câmpiei de Vest” – autori: Lucia Bibarţ/Ligia Margea (2005), Momente din istoria lecturii publice în municipiul și județul Arad, (lucrare monografică)
coordonator Dan Demșa.-Arad, Nigredo, 2006, „Momente din istoria lecturii publice în municipiul şi judeţul Arad” – câteva ediții,autori: Ligia Margea și Lucia Bibarț, „Atanasie Marian Marienescu – „Dioariu : jurnal intim” (2008),, autor colectiv, Donații și donatori în colecțiile bibliotecii județene ”Alexandru D. Xenopol” Arad, autor colectiv, (2008), etc.
–Până la sfârşitul trimestrului întâi al anului 2006, au fost luate în evidenţa informatizată 108.000 de cărţi din totalul de 465.759 de exemplare deţinute de bibliotecă.
– În anul 2002 au mai fost achiziţionate următoarele cărţi rare: Stephanus Kaprinai, Hungaria diplomatica temporibus Mathiae de Hunyad Regis Hungariae, Pars I, Viena, 1767; Cicero, Orationes, vol. I, Tyrnaviae, 1754; Choffin, Nouveau dictionnaire du voyageur françaisallemand-latin, Frankfurt, Leipzig, 1770 şi afişul trupei teatrale a lui Matei Millo: Ultima reprezentaţiune de Adio, Arad, 1870.
– Trei cărţi au mai intrat în patrimoniul Bibliotecii noastre pe calea donaţiilor anului
2003: Stanislai Koszeghi, Institutionum theologicarum, vol. I, Agriae, 1762; Joanne Wenceslao Szokolóczy, Tribunal ecclesiasticum, Posoni, 1762 şi Adamus Contzen, Commentaria in epistola Sancti Pauli apostoli, Coloniae Agrippinae, 1685.
Carte românească veche – în colecțiile Bibliotecii Județene arădene de azi:
Secţia Colecţii Speciale a Bibliotecii Județeane ”Alexandru D.Xenopol” Arad dețíne carte românească veche, mărturii pentru istoria tiparului românesc.
–Carte românească veche – în colecțiile Bibliotecii Județene arădene: Din sec. al XVII-lea provin: Molitvenic (1689) şi Chiriacodromion (1699), ambele tipărite la Bălgrad (Alba Iulia de azi). Reprezentative pentru sec. al XVIII-lea sunt tipăriturile blăjene Arhieraticon (1777), Polustav (1793) şi monumentala Biblie a lui Samuil Micu (1795).De remarcat sunt și cărțile religioase provenite de la Sibiu Liturghier (1798), de la Râmnic Liturghier (1759), Minei (1778) şi de la Bucureşti Molitvenic (1722), Chiriacodromion (1732), Antologhion (1736), Evanghelie (1742).
–Textele româneşti tipărite în sec. al XIX-lea sunt atât religioase: Liturghier (Sibiu, 1807), Chiriacodromion (Mănăstirea Neamţ, 1811), Ceaslov (Sibiu, 1805), cât şi laice: Lexiconul de la Buda (1825), Dimitrie Ţichindeal, cât și laice: Fabule (Buda, 1814), Legiuirea lui Caragea (Bucureşti, 1818), Gheografia sau scrierea pământului (Buda, 1814-1815), Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia (Buda, 1812).
–Biblioteca Județeană arădeană păstrează adevărate valori bibliofile, fonduri tradiționale, care pot să constituie un îndemn prețios pentru cercetare și valorificare.
–Unul este fondul de carte în limba franceză care cuprinde aproximativ 6.000 de titluri în aproximativ 9.000 de exemplare.
– Colecția cuprinde un exemplar unic, de altfel cel mai vechi-o culegere de texte teologice, tipărită în 1481, la Veneţia, volumul fiind scris de John (Johannes) Duns Scotus.
Cele mai importante evenimente derulate după anul 2000:
-Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” dispune de o „Biblioteca digitală arădeană”. Este vorba de o platformă online de acces la resursele electronice ale instituției care are ca obiectiv general, arhivarea și punerea în circulație în mediul online a documentelor și resurselor electronice relevante pentru istoria, cultura timpului prezent ale județului și municipiului Arad.
– Procesul de digitizare a fost inițiat în 2013:
Ziare arădene regăsite în sistem digital: „Românul”, „Biserica şi şcoala”, „Ştirea”, „Flacăra roşie”, ”Patriotul”, ”Credinţa”, ”Frontul”, ”Libertatea”, ”Drapelul”, ”Gazeta”, ”Aradul”, ”Cuvântul Ardealului”, ”Hotarul”, ”Dacia”, ”Ecoul”, ”Bravo”, ”Monitorul official” ,”Jövő” și ”Vörös Lobogó”, ” Arad és vedéke” apărute între anii 1880 și 1919 și ”Fűggetlenseg”- din 1902- , cele mai importante cotidiene în limba maghiară, din perioada interbelică.
-Din anul 2017 și pînă-n anul 2021, când este numit Subprefect al Aradului, Managerul bibliotecii arădene este istoricul Ionel Doru Sinaci.
-În același an, Biblioteca a câștigat un proiect AFCN: „Biblioteca de literatură de azi”, scris de Marius Stoica.
– 2018 Are loc, la inițiativa managerului bibliotecii, deschiderea unei săli cu mobilier de colecție aparținând corifeilor arădeni ai Marii Uniri, botezată Sala ”Centenar”.
-În anul 2020, se tipărește primul număr din istoria bibliotecii, al revistei ”Ateneul arădean”.
-Ionel Doru Sinaci a susținut și încurajat, pe tot parcursul manageriatului său, tipăriturile arădene de toate genurile: beletristic, istorie, monografii, cu un conținut divers, ale autorilor din întreg județul.
–Dintre ele amintim doar câteva producții editoriale ale bibliotecii: „Monografiile Aradului”, Monografiile de localitate (Ineu, Lipova, Şiria, Sebiş etc.), realizate la aproape toate localitățile arădene, „Analele Aradului”, „Administrația arădeană”, „Catalogul colecției de carte Vasile Goldiș de la Arad”, „Carte cu povești în care și tu ești”, „Dicționarul comorilor culinare locale”, etc, publicații ale scriitorilor, istoricilor locali și naționali, dar și ale bibliotecarilor arădeni.
– Câteva manifestări din calendarul evenimentelor culturale, 2022, ale Bibliotecii Județeane „Alexandru D. Xenopol” Arad:
”5 minute de poveste”- proiect bilunar online de promovare a lecturii în rândul copiilor, coordonatori Ioana Nistor și Maria Truța
”LiterarMente”- atelier literar cu/pentru adolescenți, coordonator Lucia Bibarț
„Perfuzie cu Literatură”- lectură națională, coordonator Lucia Bibarț
”Vitrina cu literatură”-proiect săptămânal de literatură contemporană, pe site-ul bibliotecii, coordonator Lucia Bibarț
Secția Împrumut carte Adulți:
-„Noutăți la raft”-expoziții permanente de cărți nou achiziționate, organizatori Irina Șandor și Nada Terlain
„Bobi de jăratic în cenușa din vatră…”- expoziție de haiku-uri pe holul bibliotecii, organizator Irina Șandor, Gabriela Bălăneanu
Sala de lectură „Kӧlcsey”:
„Triada capitolină”- expoziție de carte, organizator Darian Paraschiv
Secția Împrumut carte copii se găsește în inventar, este închisă publicului, funcționează doar serviciul de restituire a cărților.
-Biblioteca Judeţeană A. D. Xenopol a avut, până în 2021, 5 filiale de cartier:
– Filiala Aradul Nou – cu 27.245 volume – situată pe Calea Timişorii, nr. 51;
– Filiala Aurel Vlaicu – cu 30.531 volume – situată pe Calea Aurel Vlaicu, bl. Z 17;
– Filiala Micălaca – cu 26.496 volume – situată în Piaţa Soarelui, bl. 246 B;
– Filiala Sânicolaul Mic – cu 51.723 volume – situată pe str. Steagului, nr. 27;
– Filiala Gai – cu un număr de 23.836 volume – situată pe str. Faurilor, nr. 94.
Cea din cartierul Gai nu mai funcționează.
–Astăzi biblioteca gestionează peste 500.000 de volume, dintre care 22.000 de cărţi aparţin fodului de colecţii speciale, (editate în limbile: latină, maghiară, franceză, germană, română, italiană, engleză, greacă, ebraică), 709 de manuscrise şi 24 de incunabule.
-Instituția noastră a avut, până acum, 10 directori: Varjassy Árpád (1913-1921); Nichi Lazăr (1921 – 1944); Ioan Tänzer (1951 – 1955); Dumitru Dascăl (1955-1972); Cătălin Ionuțaș (1972- 1977); Ilie Mihailovici (1977-1982); Liliana Drig (1982- 1999); Aurora Tătar (1999-2001); Florin Didilescu (2001 -2017); Ionel Doru Sinaci ( 2017- 2021). În prezent, Manager interimar este Gabriela Tatiana Gureanu.
Documentare: Lucia Bibarț-Biroul Marketing
Bibliografie:
Momente din istoria lecturii publice în municipiul şi judeţul Arad/ coordonator Dan Demșa.-Arad, Nigredo, 2006