1925 – Din raportul confidenţial al pretorului plasei Pecica adresat Prefecturii, rezultă că brigada locală de siguranţă publică, după mai multe cercetări a descoperit o broşură întitulată Cine jupoaie ţărănimea săracă, scrisă anonim, pe care au confiscat-o, arestând nouă persoane.
1927 – Grindina care s-a abătut asupra judeţului Arad „de felul căreia nu s-a mai pomenit pe aceste locuri“, a distrus culturile de cereale, viile, grădinile şi alte semănături. La Semlac de exemplu, cultura de grâu a fost compromisă în totalitate, iar la Curtici, peste 80%.
1945 – Sentinţa Tribunalului Poporului, a prevăzut, într-un al treilea lot de „criminali de război”, învinuiţi de crime, masacre şi jafuri săvârşite la Râbniţa, Mărculeşti şi Iampol (Republica Moldova), la zeci de ani de muncă silnică.
1948 – S-a constituit Comisia de Naţionalizare a principalelor mijloace de producţie şi s-a trecut la exproprierea acestora. În seara zilei precedente în condiţiile păstrării unui secret desăvârşit, au fost convocate la sediul PCR de pe strada Ştefan Cicio-Pop (azi Spitalul de boli contagioase) 220 de cadre desemnate pentru preluarea activelor economice din judeţul Arad. La ora 23,30, în Sala Roşie din această clădire a început o şedinţă de analiză a situaţiei din intreprinderile industriale. La ora 4 dimineaţa şedinţa a fost întreruptă, pentru ca cei prezenţi să participe la întrunirea Comisiei jedeţene de naţionalizare, care a luat măsuri organizatorice operative. La ora 7, echipele formate în cursul nopții, împreună cu organele controlului economic şi a celor poliţieneşti, intrând în unoitățile vizate au citit decretele de naţionalizare şi au aplicat sigilii la casieria, depozitele, arhiva etc. unui număr de 36 întreprinderi arădene. Prin acest act a luat fiinţă sectorul socialist din economie, fiind deschisă calea politicii de industrializare a ţării.