Cronologie arădeană – 3 iulie

1870 – La Hanul Alexandru Petofi (Petofi Csarda) din Arad, s-a ţinut Adunarea de constituire Asociaţiei Generale a Muncitorilor condusă de Gheorghe Măcean, cu sediul în Piaţa Catedralei nr. 1. Cei 59 membri fondatori au adoptat denumirea şi statutul organizației, care au fost concepute pe baza principiilor Internaţionalei I–a, condusă de K. Marx şi Fr. Engels. Programul iniţial al Asociaţiei prevedea în principal crearea unui sistem de asigurare materială a membrilor în cazul survenirii incapacităţii de muncă.

Clădirea din Piața Catedralei nr. 1.

          În anii următori, situaţia materială precară, încasarea anevoioasă a cotizaţiilor precum şi unele divergenţe apărute în rândul membrilor organizaţiei au fost principalele motive ale stagnării activităţii, astfel că în 1876, Adunarea generală a hotărât dizolvarea ei.

 În 1970, la împlinirea unui secol de la înfiinţarea organizaţiei, pe faţada clădirii din Piaţa Catedralei nr. 1 a fost aplicată o placă comemorativă din marmură albă (40/40), incizată cu următorul text: În această clădire s-a / constituit la 1 iulie 1870 / Asociaţia Generală a Muncitorilor din Arad / afiliată la Internaţionala / I-a condusă de fondatorii / socialismului ştiinţific / K. Marx şi Fr. Engels.

Placa memorială

Urmările bombardamentului din 3 iulie 1944.

1944 – Bombardamentul anglo-american asupra Aradului a scos din funcţiune Fabrica de vagoane, motoare şi armament Astra, fabrica de împletituri şi tricotaje (FITA) şi altele, producând pagube însemnate, 190 de morţi şi 600 de răniţi. În această zi, 55 bombardiere de tip B17 şi 38 avioane de vânătoare P 38 au lansat asupra orașului 200 bombe clasice şi 3000 bombe incendiare. 

Urmările bombardamentului din 3 iulie 1944