După demontarea Monumentului Libertăţii în iulie 1925 şi schimbarea numelui din Szabadsag ter în Piața Avram Iancu (Foto 1), au apărut diverse propuneri privind mobilarea suprafeţei respective, dispută finalizată în 1960 prin dezvelirea Monumentului Ostașului Român.
Construcţia a fost aprobată de Ministerul Artelor, încă în decembrie 1945, prin instituirea unui concurs câștigat de sculptorul bucureştean Gavril Covalschi (Foto 2) (n.1925 Gemeni, jud. Suceava), un cunoscut creator de portrete şi compoziţii de factură realistă.
.
Dezvelit la 24 octombrie 1960, cu prilejul sărbătoririi Zilei Armatei Române, Grupul Statuar (11,25/3,70/5,70 m) alcătuit din patru personaje, conține o singură micro-temă: apărarea militară a integrității României. Central, supra-înălţat, a fost așezat Soldatul Român cu echipamentul de luptă inspirat din portretul militarului sovietic: cisme, manta, pelerină, cască militară, armă de infanterie, automată. Prin poziţia verticală statică, se oferă imaginea ostaşului ferm, dârz, de neclintit, atitudine ce inspiră încredere şi siguranţă. (Foto 3, 4, 5)
De o parte şi de alta, personajul este flancat, simetric, de doi militari ce păşesc într-o vădită atitudine de atac. În dreapta lui (spre est), se poate distinge silueta unui vânător de munte, cu o pușcă-mitralieră în plină ofensivă, poziție obținută plastic prin pasul cu fandare. În stânga sa (spre vest), un infanterist echipat cu bocanci, moletiere peste gambe, manta strânsă pe corp cu centură, pelerină şi bonetă cu cozoroc, strânge cu palmele mâinii stângi, mijlocul unei puşti cu ţeava îndreptată în sus, lipită de corpul în mişcare, în timp ce mâna dreaptă, este îndoită peste piept cu pumnul strâns, simulând hotărâre în atac. (Foto 6, 7)
Al patrulea personaj, aflat în spatele lor este Patria, reprezentată alegoric printr-o femeie, înveșmântată în costum popular tradițional, compus din, catrinţă, poale, ie. Cu părul fluturând spre ceafă, tânara susţine, cu ambele mâini capetele unei ghirlande vegetale răsfrântă peste talie, sub formă de brâu.
Din punct de vedere plastic, poziția celor patru personaje, asigură privirea radiantă a spectatorilor, astfel încât monumentul poate fi privit din orice poziție. (Foto 8, 9, 10, 11, 12)
Sculptura din bronz este supraînălţată pe un soclu din beton, conceput de arh. Miloș Cristea în formă de trunchi de piramidă, cu suprafaţa superioară ascendentă spre fațada principală. Postamentul în pantă, cu trepte, a fost amenajat pentru festivități, cu posibilități de împodobire cu drapele, serviciul de gardă, depuneri de coroane cu flori, spectacole omagiale, defilări.
Textul explicativ scris cu majuscule pe fațada soclului a suferit de-a lungul anilor mai multe transformări. Astfel, în 1960 a fost: SLAVĂ OSTAȘILOR ROMÂNI / CARE AU LUPTAT ÎMPOTRIVA / FASCISMULUI PENTRU / APĂRAREA PATRIEI. Ulterior textul a fost schimbat, în GLORIE EROILOR / CĂZUȚI PENTRU / ELIBERAREA POPOARELOR, astăzi, având următorul conținut: GLORIE ETERNĂ / EROILOR PATRIEI.
Monumentul a fost realizat în stilul oficial şi obligatoriu al acelor vremuri, adică în viziune ş de inspiraţie sovietică. A fost așezat în centrul Pieţei Avram Iancu pe care o domină, orientat spre Teatrul Ioan Slavici, pe direcţia nord-sud, în centrul aleilor pietonale radiare ce mărginesc suprafeţe gazonate, cultivate cu aranjamente florale şi trandafiri. Fiind una din cele mai importante lucrări monumentale ale perioadei respective, ea a fost citată în literatura de specialitate şi mult mediatizată. După 1990, noile evaluări şi criterii estetice, au pus sub semnul îndoielii menţinerea monumentului pe acel loc, fiind emise propuneri pentru demolare şi mutarea sculpturii în Cetate.
1. Piața Avram Iancu, după 1925 2. Sculptorul Gavril Covalschi, lucrând la Monument 3. Piața Avram Iancu, mobilată cu Statuia Ostașului Român (1975) 4. Piața Avram Iancu (1980) 5. Monumentul Ostașului Român (Fațada pricipală) 6. Monumentul Ostașului Român (detaliu, lateral, spre est) 7. Monumentul Ostașului Român (detaliu, lateral spre vest) 8. Monumentul Ostașului Român (fațada secundară) 9. Monumentul Ostașului Român (fațada secundară, detaliu) 10. Onor cu defilare la Monument. 11. Spectacol Festiv Hora Unirii la Monument, 24 Ianuarie 1977 12. Depunerea jerbelor de flori, la Monument în 25 octombrie, 1976.
