Noutăți la raft: astăzi despre speranță, emoții, solitudine, poezie și iubire

Ionescu, Elena-Margareta: Ionescu , Nae – O carte de dragoste : a ta de tot, al tău de tot : file de corespondență

„Căci este adevărat, dragă Ilenuțo, că în ultimul timp a scăzut în amândoi încrederea în frumusețea sufletului meu. În tine, pentru că, prin adversitatea împrejurărilor, ți s-a dat prilejul să surprinzi în mine trăsături josnice.[…]

Unde însă sunt inconsolabil e acolo că tu, fiind mai bună decât mine și având în schimb – sau tocmai pentru aceasta – simțul analizei sufletești mai puțin crud și lipsit de șabloanele cotidiene – personalitate, caracter, unitate morală, continuitate sufletească și alte blagomanii – , nu poți acorda disprețul tău superior și larga îngăduință plină de milă (două lucruri care, singurele, te pot duce la bunătatea care nu e tiranică) omului pe care îl iubești” (Nae Ionescu)

Maria, Regina României – De la sufletul meu la al lor : Scrieri din război : 1917

„Verde era țara pe care o iubeam cu țărmuri zâmbitoare udate de marele ocean – aici găsesc totul atât de prăfuit, oare toate drumurile voastre sunt atât de lungi și drepte? Încotro duc ele? – unele pot duce spre fericire? lăsați-mă să le cercetez, să le descopăr singură…” (Maria, Regina României)

Dragu Dimitriu, Victoria – Povești cu cenacluri vechi din București : 1880-1954

„Cercul de la Revista Literară, o sucursală a Literatorului, cu aproape aceiași colaboratori, unde Bilciurescu publică uneori, își are redacția și administrația pe strada Speranței și folosește tipografia Academiei, de pe strada Laboratorii Români 26. Sumarul numărului din 1-15 octombrie 1885 al Revistei Literare cuprinde, între altele, poemele Pentru ce? și Cunosc, de Traian Demetrescu, Cerșetorul, de Victor Bilciurescu, Copila din flori, o comedie în patru acte de Gr. Ventura, Orațiu și Lidia, comedie într-un act de Th. M. Stoenescu, poezia Iad, de același, De-ale vieții, de Auguste R. Clawel, precum și alte câteva opuscule, semnate de autori care se regăsesc curând și în Revista Nouă.” (Victoria Dragu-Dimitriu)

Morris, Heather – Povești despre speranță : Cum găsim inspirație în viața de zi cu zi

„Toți ne rugăm să plouă. Și. în cele din urmă, s-a întâmplat. Cerurile s-au deschis și a plouat zile întregi, ceea ce a ajutat la stingerea multor focuri. Diluviul pe pământ uscat a adus și el nenorociri, producând alunecări de teren în zonele slăbite de pierderea copacilor care fixau solul. Inundațiile măturau acum orașele mici, omorând animalele domestice, distrugând noi și noi case.

Evenimentele din Australia din ianuarie 2020 au avut un ecou în lume nu pentru că astfel de fenomene nu s-ar întâmpla și în alte părți, ci pentru că vara din emisfera sudică a Australiei a făcut ca ea să fie singura țară care ardea la începutul noului deceniu. Emisfera nordică încă nu-și revenise complet din vara ei de coșmar. Dar ce era mai rău abia avea să vină.În această perioadă bizară și neliniștitoare am auzit pentru prima dată cuvântul Coronavirus sau Covid-19.” (Heather Morris)

Kazantzakis, Nikos – Ascensiunea

„Era noapte în toată legea când s-au ridicat. Inima lui Kosmas deborda de indignare și amărăciune. Fata asta firavă strânsese în ea toată durerea lumii. Una câte una, vorbele ei dezvăluiau groaza, infamia, rușinea, nebunia lumii. Își acoperise cu palma fața și asculta și vedea – au năvălit călăreții în oraș, au spart uși, au ridicat mii de femei și copii, în față mergea tatăl ei, bătrânul rabin cu barbă albă, înaintând cu greu prin nămeți. Zile și nopți, zile și nopți prin zăpezi. Foame, sete, sânge. Se tot împuținau, tot rămâneau în stânga și dreapta drumului, pe nămeți, femei și copii, cu fața-n sus. Și apoi Dachau… Și cuptoarele… Și tatăl, cu mama în brațe, amândoi bătrâni, cum intrau înăuntru…” (Nikos Kazantzakis)

Bradley, Nick – Pisica și orașul

„Ohashi s-a lăsat purtat de amintiri către singura dată când îl convinseseră să meargă la biserică. Hori și Shimada își făcuseră apariția pretinzând că sunt buni creștini, dar Taka credea cu adevărat, din adâncul sufletului său. Pe Ohashi îl întristase să-i vadă pe toți acești bărbați părăsiți de noroc, făcând pe dracu-n patru ca să obțină niște mâncare gratis. Înainte să primească hrana, au trebuit să asculte un pastor îmbrăcat într-un costum ieftin, cu părul pieptănat pe spate, vorbind despre cum Isus murise ca să-i salveze pe toți.”(Nick Bradley)