„Paschalion închinat ilustrisimului și reverendisimului domn Procopie Ivașcovici, Episcopului Diocezei Răsăriteano-Orientale a Aradului, Săvârșitorului Tainelor, Patron al Darurilor Deosebite… ” este dedicația aflată pe pagina de titlu a documentului din anul 1856, aflat în colecțiile Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad, cu numărul de inventar 132SSL.
Episcopul Procopie Ivașcovici, român de origine, născut la 8 august 1809, la Deliblata, Banatul de Sud, educat și format în școlile sârbești, a condus destinele Eparhiei arădene timp de două decenii (1853-1873), fiind mereu preocupat de „ridicarea și întărirea pozițiilor ortodoxe naționale”, slujind „cu credință idealurile naționale și bisericești ale românilor”.[i] Astfel, de numele său se leagă construcția clădirii bisericii catedrale cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Arad, iar paralel cu activitatea bisericească, s-a arătat a fi preocupat și de cultura clerului și a învățătorului, prin recomandări de abonare la „foile românești ce apăreau la Sibiu și Brașov”: „Telegraful Român” și „Gazeta Transilvaniei”, cu suplimentul „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. A fost membru fondator și primul președinte al „Asociațiunii naționale arădane pentru cultura poporului român”. În anul 1873 a fost numit mitropolit al Sibiului, dar a slujit doar un an, deoarece în 1874, a fost ales patriarh de Carloviț, unde a slujit până la trecerea sa în veșnicie, în anul 1881.
Tipărit de Heinrich Goldscheider, cel care a întemeiat prima tipografie a orașului Arad în anul 1850[ii], imnul pascal este scris Michael Kopcsányi, cel care se semnează drept un „umil bard”, fiind alcătuit din 4 strofe în limba latină, cu evidente și profunde calități lirice și admirabile versuri devoționale ale căror litere inițiale alcătuiesc un acrostih, sub forma unei propoziții dedicată episcopului arădean: „Procopium Servent Diu Dii” [=„Îndelungat slujitor al lui Dumnezeu”]. Pe pagina secundă, precum și pe cea finală, este aplicată ștampila „Arad Sz.[abad] K.[irályi] Város Közművelödesi Intézete” [= „Institutul de Cultură Publică al Orașului Liber Regesc” Arad.
Cărți vechi și rare, românești și străine, ediții princeps, editate în marile centre tipografice, lucrări manuscrise sau conținând valoroase ex‑libris‑uri, cu diverse dedicații, notaţii, sigilii, documente rare și prețioase ce reprezintă adevărate comori bibliofile ale trecutului istoric și al culturii locale, naționale și universale, vă așteaptă să le descoperiți la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” (Strada Gheorghe Popa de Teiuș, nr. 2-4, Arad).
[i] Pavel Vesa, Episcopia Aradului. Istorie. Cultură. Mentalități (1706-1918), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2006, p. 133.
[ii] The History of the Jews in Arad, p. 44. http://aradjc.org/wp-content/uploads/2016/04/The-History.pdf
