Vineri, 26 noiembrie 2021, Consiliul Județean Arad a găzduit Conferința Națională dedicată Zilei Naționale a României „Românii – între tradiție și modernitate de-a lungul timpului”.
Evenimentul a fost organizat de către Instituția Prefectului Arad, Consiliul Județean Arad, Primăria Municipiului Arad, Arhiepiscopia Aradului, Centrul Cultural Județean Arad, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, Complexul Muzeal Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad și Asociația „Ștefan Cicio-Pop”.
Evenimentul, organizat în format hibrid, și-a propus ca scop principal aducerea în prim-plan a importanței și a semnificației Zilei Naționale a României, dorind să evidențieze „cel mai înălțător moment istoric al neamului românesc: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”, după cum sublinia dr. Doru Sinaci, subprefect al județului Arad, evidențiind faptul că „tradiționala conferință științifică a intrat în patrimoniul cultural național” atât prin „valoroasele cercetări și studii ale participanților, cât și printr-o bogată activitate editorială”.
Vicepreședintele Consiliului Județean Arad, d-nul Ionel Bulbuc, a evidențiat faptul: „Am deschis porțile instituției noastre și nu doar la modul virtual, ci real, pentru oameni de știință, pentru istorici de anvergură locală, națională și europeană, pentru tineri, pentru mediul academic, pentru artiști, pentru toți cei care își doresc să se implice alături de Consiliul Județean în promovarea imaginii și a rolului Aradului de catalizator al energiilor care au modernizat în trecut și modernizează și astăzi statul român. De aceea, ne-a bucurat prezența unor oameni de cultură din diferite centre universitare, conducători de școli doctorale și conducători de studii doctorale, dascăli pasionați, cercetători din întreaga țară care sărbătoriți alături de noi. Chiar și în condiții de pandemie, Consiliul Județean Arad este în mijlocul arădenilor una dintre instituțiile care și-a asumat ca obiectiv prioritar conturarea și dezvoltarea sentimentului de mândrie locală și națională. Aradul a fost în 1918 în prim-planul celui mai important eveniment politic al României moderne, iar asta este o carte de vizită care nu doar ne măgulește, ci ne și obligă”.
Salutând organizarea acestui eveniment de tradiție, d-nul Csaba Tóth, prefectul județului Arad, a evidențiat că această coagulare a forțelor administrative publice locale completează aportul științific al Conferinței Naționale dedicată Zilei Naționale a României, menținând vie memoria înaintașilor, după cum afirma marele istoric Nicolae Iorga: „Cunoscând istoria, eroii, tradiţia, ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de om şi viaţă”.
În alocuțiunea sa, Î.P.S. dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, a accentuat importanța „reînnoirii tradițiilor vechi, sănătoase, care au angajat întregul popor”, pentru unitate, religiozitate, solidaritate și buna vecinătate, „biserica română cultivând întotdeauna tradiția, fără a fi străină de duhul înnoitor”, oraşul Arad contribuind în mod decisiv la realizarea unirii Transilvaniei cu România.
Mesaje de salut și recunoștință față de trecutul istoric au fost transmise și din partea conducerii Universității „Aurel Vlaicu” Arad și a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.
Sesiunea festivă a Conferinței Naționale dedicată Zilei Naționale a României „Românii – între tradiție și modernitate de-a lungul timpului” a inclus și lansarea volumului colectiv de studii „Administrație românească arădeană: studii și comunicări din Banat-Crișana”, ajuns la al XVI-lea număr al seriei, precum și a volumului semnat de prof. Horia Truță, „Cetatea veche a Aradului și cartierul Drăgășani. Scrieri monografice”, apărut la Arad, Editura Moon, 2021.
Conferința a continuat prin prezentarea comunicărilor de un înalt grad ştiinţific, atât în format fizic, cât şi on line, comunicări susținute de valoroși colaboratori de o înaltă ținută academică, personalități marcante ale culturii, academicieni, profesori universitari și cercetători de prestigiu care au evidențiat diverse aspecte referitoare la continuitate și modernitate în domeniul economic, politic, social, cultural, arhitectonic, edilitar, demografic, fenomenul de urbanizare și alte domenii ale istoriei românilor.
